Deşi luni la rând reprezentanţii Guvernului au tot îndemnat bugetarii să stea liniştiţi că sistemul de calcul în baza căruia se va face plata salariilor pe noua grilă, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2010, nu-i va afecta, mulţi salariaţi ai statului au plecat acasă zilele acestea cu bani mai puţini. "Odată cu intrarea în vigoare a Legii salarizării unice, respectiv 1 ianuarie 2010, niciun salariat din România care lucrează la stat nu va suferi o diminuare a veniturilor salariale", a afirmat cu diverse ocazii premierul Emil Boc. Şi, totuşi, neliniştile oamenilor s-au adeverit, diminuările înregistrate ajungând şi până la 400 lei. Deşi la nivel naţional reclamaţiile au vizat aproape toate sectoarele de activitate din sistemul bugetar, la Brăila, cel puţin deocamdată, diferenţe mari se înregistrează în învăţământ, în unităţile din subordinea Ministerului Culturii, la Bibliotecă şi la Poliţia Comunitară, salariaţii din Sănătate spunând că au fost salvaţi de gărzi şi orele lucrate sâmbăta şi duminica. Liderii de sindicat însă, au dat de înţeles că deşi foarte mulţi angajaţi sunt nemulţumiţi de lefuri, puţini au curaj să se plângă. Mult anunţatele disponibilizări din sistem au reuşit să închidă gura chiar şi celor mai curajoşi.
Cele mai multe reclamaţii vin din Învăţământ
În învăţământ, în unele cazuri, diminuarea salariului a depăşit şi 250 de lei. Concret, un îngrijitor, care a pierdut sporul de condiţii penibile, a luat cu 47 de lei mai puţin, iar dacă a avut şi salariu de merit pierderea a fost mai substanţială. În cazul unui secretar de şcoală, diminuarea a fost de 234 de lei, iar în cazul unui profesor cu gradul I, vechime între 30 - 35 de ani, de 277 de lei.
"Dacă există cazuri individuale de reduceri ale salariilor de la 1 ianuarie, ele sunt cauzate de interpretarea eronată a legii de către ordonatorii de credite şi se va interveni punctual pentru corecturi", a declarat, marţi, Valentin Mocanu, secretar de stat în Ministerul Muncii. Pe de altă parte, contabilii din şcolile brăilene spun că nu poate fi vorba de eroare şi că atât timp cât unele sporuri au dispărut, era clar că oamenii vor lua mai puţini bani. Ei admit, totuşi, că prin introducerea altor sporuri în salariul de bază există anumite compensări, dar nu pentru toată lumea. De dispariţia salariului de merit sunt afectaţi aproximativ 15% dintre salariaţii din învăţământ care nu mai primesc acest spor. La fel s-a întâmplat şi cu sporul de 2%, nici el nu se mai acordă, la fel ca şi sporul de condiţii vătămătoare. Acesta din urmă nu a fost interzis în totalitate, dar sunt condiţii mai aspre de acordare şi trebuie obţinute aprobări de la minister. Cum într-un timp atât de scurt nu s-a putut rezolva problema, beneficiarii lui nu l-au primit. Dacă se va obţine şi acest spor el se va acorda retroactiv, a explicat directorul Grupului Şcolar "Edmond Nicolau", prof. Teodora Ilie.
Salariaţii din învăţământ au pierdut până la 300 lei
Pentru gradaţia de merit şi sporul de doctorat, aprobări speciale de la Bucureşti
O altă problemă apărută a fost depăşirea acelui prag de sporuri admise de noua lege, de maxim 30%, în unele situaţii. Dacă un cadru didactic primeşte spor de doctorat - 15% şi gradaţie de merit - 20%, se depăşeşte procentul stabilit prin lege. Pentru că neacordarea acestor sporuri ar încălca legea, la nivelul judeţului s-au făcut liste cu cadrele didactice care trec peste limită pentru ca ministerul să aprobe aceste depăşiri. Contabilii au spus că deocamdată au alcătuit statele de plată pentru profesori având în vedere toate sporurile pe care trebuie să le primească, chiar dacă trec peste 30%, şi urmează ca ministerul să rezolve legal situaţia. Un asemenea caz de depăşire a procentului de 30% este şi la Colegiul Economic, unde un cadru didactic trece peste acest prag pentru că are salariul de încadrare mai mic (din cauza lipsei sporului de fidelitate) iar gradaţia de merit şi dirigenţia trec de 30%.
Inspectorul şcolar general Viorel Botea a recunoscut că este posibil ca în anumite situaţii salariile să fie mai mici decât în decembrie, dar ar fi cazuri izolate. "Marea majoritate a profesorilor au aceleaşi salarii. Ştiu că sunt persoane care depăşesc acel 30% sporuri, plafon fixat de guvern. S-au făcut liste speciale, s-au trimis la minister pentru aprobare, nu este nicio problemă", a explicat inspectorul şcolar general Viorel Botea.
Bibliotecarii, obligaţi să renunţe la sume consistente
În Cultură s-au pierdut între 40 şi 400 de lei
La Biblioteca Judeţeană "Panait Istrati" salariile au fost calculate conform noilor reglementări şi au scăzut cu sume cuprinse între 40 de lei şi 400 de lei. Directorul Dragoş Neagu a declarat că s-au făcut calculele după lege şi că aceste scăderi provin din dispariţia sporului de condiţii vătămătoare şi a sporului de confidenţialitate. La Muzeul Brăilei salariile au rămas în aceiaşi parametri ca în decembrie, a precizat directorul adjunct Valeriu Sârbu, menţionând însă şi faptul că statul de plată nu a fost aprobat încă de Consiliul Judeţean. Nici la Teatrul "Maria Filotti" salariile nu au scăzut faţă de luna decembrie, însă la Centrul de Creaţie, dispariţia sporului de condiţii vătămătoare a produs micşorări de salarii care şi aşa erau mici. "Noi aveam spor de condiţii vătămătoare la atelierele de ţesut şi olărit, pentru că acolo se înghit multe scame de la ţesături, praf de la lut. Acest lucru înseamnă 50 sau 60 de lei, dar pentru un salariu net de ceva peste 550 de lei, înseamnă foarte mult", a spus directorul Centrului de Creaţie, Maria Puşcaciu.
Poliţiştii nu au avut surprize
Poliţiştii şi jandarmii nu au primit salarii mai mici
Lucrătorii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Brăila şi al Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Brăila nu au avut neplăceri când şi-au primit fluturaşii de salarii pentru luna ianuarie. Banii au fost chiar mai mulţi decât în decembrie 2009, când au fost obligaţi să-şi ia cele câteva zile de concediu fără plată.
Nici angajaţii din Penitenciarul Brăila nu au primit mai puţini bani decât anul trecut. Liderul lor de sindicat, agent şef principal Marian Răileanu, este de părere că problemele apărute în ţară se datorează unor erori ale compartimentelor de salarizare, întrucât nu există niciun temei legal în baza căruia să se poată diminua salariile.
Poliţiştii comunitari au pierdut sporuri importante
Poliţiştii comunitari au pierdut sporul de sănătate
Noua grilă de salarizare nu a fost de bun augur nici pentru poliţiştii comunitari brăileni. Şeful acestora, Traian Jipa, ne-a declarat că, prin suprimarea sporului de sănătate şi securitatea muncii, precum şi prin suprimarea salariului de merit, veniturile guarzilor şi agenţilor comunitari s-au diminuat cu până la 500 de lei. "Sporul de sănătate şi securitatea muncii ar fi trebuit să fie de 400 lei, dar noi puteam oferi doar 320 lei pentru agenţii comunitari, care sunt asimilaţi funcţionarilor publici, şi 160 lei pentru guarzi. Prin scoaterea acestui spor, dar şi a salariului de merit, veniturile lunare ale angajaţilor instituţiei s-au micşorat considerabil", ne-a declarat directorul Poliţiei Comunitare.
Deocamdată, noua grilă de salarizare nu a afectat Armata sau Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU). Nici cadrele militare şi nici pompierii nu au primit salarii micşorate pe luna ianuarie, după cum ne-au informat ofiţerii de relaţii publice ai Garnizoanei Brăila, respectiv ISU "Dunărea".
Salariaţii din Sănătate se plâng că au rămas doar cu 3-4 zile libere pe lună, faţă de 8 cât spune Codul Muncii
Nemulţumiri în sistemul sanitar
Aplicarea Legii 330, a salarizării unice, a stârnit nemulţumiri şi în sistemul sanitar brăilean, deşi medicii şi asistentele şi-au primit drepturile băneşti pe luna ianuarie calculate după noile norme, fără să reclame diferenţe majore faţă de salariul avut anul trecut. Aplicată în februarie, pentru prima lună a acestui an, salarizarea unică a început să-i deruteze pe bugetari. Legea prevede, în principal, ca sporurile şi alte indemnizaţii ale bugetarilor să fie incluse în salariul de bază, alte sporuri urmând să fie acordate în limita de 30% din salariul de bază. Aşa se face că veniturile de pe card nu s-au diminuat, dar nici nu au crescut. "La o primă vedere, se pare că totul este bine şi frumos la salariul pe ianuarie, deoarece de exemplu, Spitalul Judeţean a băgat prima de fidelitate, astfel încât salariile par a fi acceptabile. Nu am făcut încă o evaluare a salarizării după noile norme, dar deja au apărut probleme, deoarece legea este ambiguă, ministrul Sănătăţii nu are informaţii exacte de la Ministerul de Finanţe şi de la Ministerul Muncii, astfel încât a lăsat la latitudinea spitalelor să aplice legea. Legea prevede şi modificări ale timpului de muncă şi de repaos, astfel încât s-a ajuns ca asistentele şi infirmierele din spital să aibă 3-4 zile libere pe lună, deşi Codul Muncii prevede 8 zile. Legea este proastă, modul cum a fost gândită este total strâmb şi nu cred că vor reuşi să facă economii prin aplicarea ei", a spus dr. Octavian Georgescu, preşedintele sindicatului Camera Federativă a Medicilor Brăila. Nici Sindicatul Sanitas nu a făcut o analiză amănunţită a salarizării după noua grilă, data acordării drepturilor băneşti fiind 15, însă deocamdată nu a primit reclamaţii cu privire la aplicarea Legii 330. "Personalul auxiliar din spitale, care avea salariul minim pe economie, a câştigat în plus un milion, odată cu stabilirea cuantumului de 705 lei. Nu avem reclamaţii privind modul cum s-a aplicat la Brăila Legea 330, la unele spitale chiar s-a câştigat în plus la salariu, deoarece orele lucrate sâmbăta şi duminica sunt plătite dublu", a spus Aurelia Chelariu, preşedintele interimar al Sanitas Brăila.
Primarul Aurel Simionescu: "Deşi, practic, toată lumea e nemulţumită de salariu, nu s-au făcut reclamaţii că ar fi ceva probleme, aşa cum s-a întâmplat la nivel naţional"
Primarul Simionescu este dispus să accepte reclamaţiile, dacă sunt fondate
În ce priveşte Prefectura şi Primăria Brăila, până în acest moment, salariaţii din aceste instituţii nu reclamaseră faptul că ar fi primit mai puţini bani decât ar fi trebuit, conform noii grile de salarizare.
Cu toate acestea, primarul Aurel Simionescu ne-a declarat că oricine crede că are o reclamaţie de făcut în acest sens, este aşteptat să o facă, dacă este fondată. "Eu am înţeles că mai există o grilă de salarizare, în care funcţionarii din Primăria Brăila ar putea fi încadraţi, care se referă la municipiile reşedinţă de judeţ. Le-am dat temă celor care trebuie să se ocupe de asta, să verifice ce se poate face, să vedem dacă putem face ceva în acest sens. Dar asta e cu titlu informativ. În rest, până acum, deşi practic toată lumea e nemulţumită de salariu, nu s-au făcut reclamaţii că ar fi ceva probleme, aşa cum s-a întâmplat la nivel naţional", a mai adăugat primarul.
