Gerurile cumplite înregistrate la începutul acestui an dau şi acum frisoane brăilenilor. Cei mai mulţi au primit deja facturile pentru încălzire, aferente lunii ianuarie, iar surprizele nu au fost deloc plăcute. Fie că a fost vorba despre încălzire prin centrală de apartament sau în sistem centralizat, cu sau fără contorizare individuală, brăilenii au constatat că au de scos din buzunar sume mult mai mari comparativ cu cele din decembrie.
Conform datelor oferite de conducerea SC "CET" SA, în luna ianuarie 2010 societatea a facturat către populaţie o cantitate de energie termică aproximativ egală cu cea din ianuarie 2009, însă cu circa 17% mai mare în comparaţie cu decembrie 2009. Motivul, temperaturile extrem de scăzute înregistrate pe parcursul lunii ianuarie 2010, faţă de cele din decembrie 2009. "Din această creştere de 17% a cantităţii de energie furnizate, coroborată cu majorarea de preţ a gicacaloriei, aplicată de la 1 ianuarie 2010, rezultă că pentru factura plătită de populaţie pentru energia termică furnizată în ianuarie a.c, se poate vorbi de o creştere de circa 25%", ne-a declarat Ionel Pătraşcu, directorul general al "CET" Brăila.
Conducerea societăţii nu ne-a putut oferi însă şi o situaţie clară la cât ar putea ajunge de exemplu factura pentru un apartament cu 1, 2 sau 3 camere şi asta pentru că există diferenţe foarte mari de consum între asociaţii. "Fiecare asociaţie are posibilitatea de a regla din subsolul blocului cantitatea de energie primită de la CET şi distribuită pe apartamente. Iar fiecare preşedinte a închis sau deschis mai mult vana, în funcţie de solicitarea proprietarilor. De aceea nu putem înainta nişte cifre universal valabile", a explicat Pătraşcu. De asemenea, nici în cazul blocurilor cu contorizare individuală nu se poate face o estimare generală, deoarece fiecare proprietar de apartament a avut la îndemână posibilitatea reglării cantităţii de energie utilizată prin repartitor.
Nici posesorii de centrale n-au scăpat ieftin
De aceea, redactorii "Obiectiv" au făcut o incursiune pe la diferite asociaţii de proprietari, din diferite cartiere ale municipiului, pentru a afla care a fost factura totală a întreţinerii pe luna ianuarie. Astfel, am descoperit că la un apartament cu 2 camere din cartierul Viziru, dotat cu centrală proprie, dar neizolat termic, şi situat spre nord, factura la gaze a atins suma de 4 milioane de lei vechi, în timp ce pentru un apartament cu 3 camere din Barieră, fără niciun perete exterior, întreţinerea pe ianuarie a fost de doar 2 milioane de lei vechi. Pentru un apartament cu 3 camere, dotat cu centrală proprie şi situat în cartierul Marna, factura a ajuns la valoarea totală de 2,7 milioane de lei vechi.
În ceea ce priveşte încălzirea centralizată, cu energie furnizată de CET, valoarea facturilor s-a situat între 1, 3 milioane lei pentru o garsonieră din cartierul Obor şi 1, 9 milioane de lei vechi, pentru o garsonieră situată în zona Gării. Am întâlnit însă pe Dorobanţi şi o garsonieră cu mai puţin de 1 milion, însă proprietara ne-a spus că are repartitor şi a "tras de robinet cât a putut de mult", asta însemnând un ambient de cel mult 20 de grade ziua şi 18 grade noaptea. Întreţinerea pe prima lună a lui 2010, la un apartament cu 2 camere, pe Victoriei s-a ridicat la suma de 3 milioane de lei vechi, dar în Viziru, tot centralizat, am descoperit şi o factură de numai 1,7 milioane de lei tot pentru 3 camere. "Avem foarte mulţi pensionari şi s-a făcut economie la sânge la noi în bloc. La blocul vecin, unde locuiesc mulţi tineri, am înţeles că la 3 camere a ajuns la 4,5 milioane. Depinde de fiecare asociaţie cum s-a chivernisit".
Pe Mihai Bravu, mai mulţi locatari ai unui bloc s-au plâns că factura pe luna ianuarie a fost prea mare, în comparaţie cu energia termică furnizată, unii dintre ei acuzând şi pierderi mari de apă. "Eu zic că am plătit cam mult întreţinerea pe ianuarie, mai ales că şi caloriferele n-au fost atât de calde luna trecută. Şi mai sunt şi tot felul de scurgeri la subsolul blocului, că am ajuns să plătesc luna trecută 7 metri cubi de apă pentru o persoană", ne-a declarat o bătrână pensionară, proprietara unui apartament cu două camere. situat pe strada Mihai Bravu.
"Atleţii" fraudei
În timp ce unii locatari se plâng de facturile usturătoare la întreţinere, alte asociaţii de proprietari se dovedesc a fi un veritabil Babilon al fraudei. "Identificăm din ce în ce mai multe situaţii de fraudă printre asociaţiile de proprietari, unde există mulţi administratori care au dezechilibrat balanţa de încasări şi plăţi, fără ştiinţa locatarilor (...) Am descoperit tot felul de caracatiţe din astea tată-fiu pe administraţie", punctează viceprimarul Stănel Necula gravitatea situaţiei.
La ora actuală, CET are de recuperat de la populaţie 110 miliarde de lei vechi, pe lista neagră a societăţii fiind "înscrise" 15 asociaţii de proprietari cu datorii exorbitante. Cea mai veche datorie datează din 2004 (810 milioane de lei vechi) şi aparţine Asociaţiei de Proprietari nr. 531, situată în str. Comunarzi, nr. 11, aceasta fiind cu plata abia la luna noiembrie 2004.
"Din discuţiile purtate cu doamna Lăzăroiu, administratorul asociaţiei de proprietari, a reieşit că o parte din sumă se datorează fostului administrator, care a delapidat asociaţia şi care, între timp, a şi decedat, însă sunt şi rău platnici. Fostul administrator a delapidat aproape 250 milioane de lei vechi. Asociaţia a fost acţionată de 5 ori în instanţă. Sunt trei dosare la executor, un dosar în curs de depunere la judecător şi un dosar în curs de depunere la instanţa de judecată", se arată într-un document trimis pe adresa redacţiei de către Primăria Brăila.
Asociaţia de Proprietari 117, situată în str. Industriei nr.14, bloc 6, reprezentată de Barbu Elena (administrator) şi Dobrotă Vasile (preşedinte), are o datorie la CET de 1,770 miliarde de lei vechi, fiind cu plata la luna decembrie 2007. Numai că aici, din câte ne dezvăluie controlul efectuat de CET, nu este vorba de vreo fraudă, ci de mulţi rău-platnici.
Următoarea pe listă este Asociaţia de Proprietari nr. 656, situată în Viziru I, bloc 40. Aici a fost administrator până în 2009 Islai Suzana, care a reuşit performanţa de a lăsa în contul asociaţiei o datorie de aproximativ 1 miliard de lei vechi, sumă la care se adaugă şi penalităţi. AP 656 a ajuns în prezent cu achitarea din urmă a restanţelor abia la luna februarie 2007. Asociaţia cu pricina are un dosar la executare şi unul la instanţa de judecată. Însă palmaresul administratorului nu se rezumă doar la această asociaţie. Islai Suzana mai administrează în momentul de faţă şi AP 129, ale cărei datorii ating suma 1,931 miliarde de lei vechi. Per total, Islai Suzana a delapidat aproximativ 3 miliarde de lei vechi.
Urmează la rând Asociaţia de Proprietari 258, amplasată în Aleea Învăţătorilor nr.5, bloc O5, având-o ca administrator pe Stanciu Ionica, care, aşa cum se arată în documentul primăriei, este de asemenea şi angajată a CET-ului. Datoria asociaţiei, cumulată cu tot cu penalităţile, este de 1, 64 miliarde lei vechi, fiind cu plata la luna septembrie 2008. Conform calculelor efectuate de CET, suma delapidată este de aproximativ 300 milioane de lei vechi.
În Bulevardul Dorobanţilor, supremaţia este deţinută de AP 379, datoria asociaţiei fiind de 1,824 miliarde de lei vechi. Asociaţia se află cu achitarea datoriilor la luna ianuarie 2007. AP 379 îi are ca preşedinte pe Rucănaş Marian şi ca administrator pe Oprescu Domnica.
Lista se încheie cu Asociaţia de Proprietari 192, cu adresa pe str. Şcolilor nr.44, bloc APP, între Griviţa şi Ştefan cel Mare. Preşedintele asociaţiei este Tudose Ion, iar administrator Negruţ Vasilica. "Aici a fost administrator o doamnă Polea. La începutul anului 2008, cei de la CET au făcut o verificare în urma căreia a rezultat că doamna Polea a făcut o delapidare de aproximativ 600 milioane de lei vechi. Datoria asociaţiei este 907 milioane de lei vechi, fiind cu plata la luna a treia a anului 2007", aflăm din datele primăriei.
Campanie de informare
Primăria va iniţia o campanie de informare a cetăţenilor pentru a putea stopa extinderea fraudei în cadrul asociaţiilor de proprietari. "O să începem o campanie de informare a cetăţenilor despre modul în care să-şi poată garanta plata către administrator", a declarat, ieri, viceprimarul Stănel Necula în timpul unei conferinţe de presă.
Conform legii în vigoare, fiecare proprietar poate încheia două contracte de garanţie, cu administratorul şi preşedintele de asociaţie, prin care poate fi înştiinţat lună de lună de modul în care îi sunt instrumentaţi banii.
"De multe ori, din neglijenţă sau neştiinţă, considerăm că dacă ne-am plătit datoriile la administraţie putem sta liniştiţi, numai că apar astfel de fraude. De aceea recomandăm proprietarilor să solicite lunar administratorului o evidenţă a plăţilor achitate. Făcând două contracte de garanţie, unul cu administratorul şi altul cu preşedintele, aceştia vor avea destul timp ca să monitorizeze care este stadiul plăţilor în raport cu încasările. Conform Legii 230, în maxim 10 zile ar trebui să primească informaţii despre stadiul plăţilor", a mai explicat Necula, precizând că Primăria militează pentru ideea promovării contractelor individuale la nivel de CET.
