Evident că Brăila nu poate reacţiona senină la posibilitatea unei asemenea schimbări. Modernizarea, în general, se observă a fi duşmanul acestui oraş înţepenit în clişee şi în iarna nesfârşită a unei terori administrative şi instituţionale, care desfid cu totul statutul unui oraş european. Ineficienţa instituţiilor brăilene, retardul linguşitor al politicienilor faţă de instanţa paternalistă, ambiţia mârlănească de a impune în prim plan numai nulităţi, transformarea electoratului într-o masă amorfă majoritară de pensionari dezamăgiţi, abuzaţi şi ţinuţi cu cubuleţul de zahăr, perpetuarea şi consolidarea interlopismului, crasa incompetenţă profesională au făcut din acest oraş o otravă, o entitate economico-administrativă pe care doar cei ce nu mai au încotro o mai înghit. În principiu, când auzi de Brăila, fugi, darămite să mai şi vrei să ai de-a face cu dumneaei. La întrebarea "Ce va câştiga Brăila din această nouă reorganizare pe 8 judeţe?", răspunsul nu există. Ce ar trebui să câştige Brăila? Brăila a pierdut de mult totul, aşa că nimic nu se mai poate numi câştig. Peste noi vin timpurile ca avioanele peste geţii anilor '50 după Hristos. La 20 de ani de la Revoluţie, noi am rămas captivi în anii '70 - ne conduc tot analfabeţii; analfabeţii coabitează cu infractorii; infractorii defilează; incompetenţii ajung directori; directorii îşi aleg angajaţi mai proşti ca ei; orice iniţiativă privată este demolată cu buldozerul.
Deci, ce câştigă sau pierde Brăila din noua organizare teritorială? De pierdut n-are ce, de câştigat nu ştim. Dar ceea ce este clar este faptul că ne vom confrunta cu primul eveniment major pentru acest oraş de 20 de ani încoace.
