După voinţă şi pricepere, ei ne-au arătat care sunt, în opinia lor, cele mai importante proiecte realizabile, de care să beneficieze cât mai mulţi locuitori ai urbei. Proiecte care, prin importanţa lor, pot naşte dezbateri civilizate, într-o campanie electorală pe care ne-am dori-o altfel decât până acum. Iar faptul că au renunţat la clasicele promisiuni fanteziste, mie îmi dă speranţe că se poate. Fără poduri, porturi, aeroporturi, megalopolisuri, spitale interjudeţene sau interregionale şi economii urcate la cer. Fără promisiuni nerealizabile sau de realizarea cărora nu administraţia locală sau exclusiv administraţia locală trebuie să se ocupe. Fără bombe menite doar să ameţească electoratul, în concretizarea cărora nici măcar cei care le lansează nu cred. Fără fanfaronade şi făgăduinţe deşarte.
Evident, aceste "legăminte" nici pe departe nu vor scoate Brăila din amorţeala în care zace de atâţia ani. Dar, sincer, sunt un prim pas spre normalitate. Şi, din acest motiv, chiar dacă, să spunem, unele nu corespund dorinţelor noastre, ele ar trebui contabilizate cu bile albe în contul candidaţilor. Pentru că, faţă de tot ce s-a întâmplat până acum, de această dată au dat dovadă de decenţă. Iar faptul că unii şi-au asumat chiar termene şi au identificat surse de finanţare (aşa cum am şi cerut, de altfel), înseamnă şi că, mai mult de o propunere de campanie, aceste proiecte sunt lucruri în care ei cred. Sau cel puţin sper să fie aşa.
Pentru că m-am săturat să mai ascult discursuri populiste, cuvântări bombastice, de nici microfonul nu le mai încape. M-am săturat de angajamente de care şi ei ştiu că nu se vor ţine. M-am săturat de vânzători de iluzii, demagogi, oportunişti, prefăcuţi, care ajung în vârf căţărându-se pe cuvinte.
