Europarlamentarul PDL Cristian Preda este de părere că România se află într-o criză de regim, adăugând că, atât politicienii, cât şi judecătorii Curţii Constituţionale "improvizează" şi că, în loc să clarifice problemele , "le fac şi mai obscure".
Solicitat, într-o emisiune la B1TV, să comenteze motivarea deciziei Curţii Constituţionale cu privire la Legea educaţiei, democrat-liberalul Cristian Preda a susţinut că nu este prima dată când, în România, "instituţiile, în loc să clarifice problemele şi să arate foarte precis cum stau lucrurile, fac mai obscure problemele".
Preda a adăugat că, deşi deciziile şi motivările CCR ar trebui să fie precum o vizită la oculist - "primeşti ochelari şi vezi lucrurile ceva mai articulat", în realitate "se iau ochelarii de pe ochii cetăţenilor". "Cred că trebuie să realizăm faptul că suntem într-o criză de regim, pentru că, din 2007 încoace, clasa politică plus judecătorii Curţii Constituţionale improvizează. De la suspendarea preşedintelui încoace, această frazeologie a CCR este destinată mai degrabă să facă lucrurile obscure, să ascundă o funcţionare coerentă a instituţiilor", a afirmat Preda. El a completat că o altă problemă este incapacitatea de negociere pe marginea unei noi Constituţii.
De asemenea, democrat-liberalul a subliniat că, în timp ce conflictele instituţionale de până acum - între preşedinte şi premier- erau justificate de o Constituţie "dezarticulată", actualul conflict legat de Legea educaţiei, între Guvern şi Parlament, este unul "mai delicat". "Prin natura lor, aceste două puteri se află într-o tensiune. Orice guvern este învestit de Parlament, care stă în mod normal cu securea deasupra executivului. Ideea că e un conflict între cele două ramuri (n.r. din motivarea CCR) nu ţine ca justificare pentru desenarea agendei Parlamentului", a mai spus Preda.
Întrebat dacă are aceeaşi opinie ca preşedintele Traian Băsescu, anume că motivarea CCR este "penibilă", Preda a replicat că "nu este esenţial să găsim cel mai tare adjectiv".
Curtea susţine, în motivarea deciziei prin care a stabilit că asumarea răspunderii pe Legea educaţiei este neconstituţională, că dreptul de a adopta o lege prin angajarea răspunderii nu este discreţionar şi că în acest caz Guvernul a încălcat "competenţa Parlamentului de unică autoritate legiuitoare".
