Când e vorba, însă, de autorităţile locale care ar trebui să acceseze banii europeni nerambursabili, lucrurile stau mult mai prost, spre dezastru. Din situaţia fondurilor UE pentru judeţul Brăila, prezentată de cotidianul Obiectiv săptămâna trecută, mi-a atras atenţia "eficienţa" primăriilor din judeţ: o finanţare câştigată de Jirlău pentru un proiect depus pe tema "Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii" (din 14 depuse de autorităţile locale) şi o finanţare la Unirea, pe tema "Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale", deşi la nivel de judeţ au fost depuse 29 de proiecte. S-ar putea spune că, de fapt, comunele şi satele Brăilei au deja o infrastructură perfect pusă la punct, plus că sunt la un stadiu de dezvoltare în care nişte fonduri nerambursabile le prisoseşte. Este suficient însă să te deplasezi cu maşina pe drumurile europene care străbat comunele - mai ales noaptea - ca să te convingi că majoritatea localităţilor din mediul rural sunt la stadiul de secol 19: iluminatul stradal lipseşte cu desăvârşire - sau nu este folosit, pentru a se face economii - iar străzile care dau în şoseaua principală sunt simple uliţe, înecate în noroi. Asta numai la prima vedere, ca să nu mai vorbesc de lipsa trotuarelor, a apei potabile, a canalizărilor, a alimentării cu gaze. În realitate, satul românesc se alimentează cu apă din aceleaşi fântâni poluate, iar wc-urile au rămas tot o groapă în fundul curţii. Nu ştiu dacă primarii comunelor realizează cât de mult înseamnă o stradă asfaltată, o conductă de apă în fiecare curte, un trotuar amenajat frumos, cu flori şi spaţii verzi sau un şanţ de scurgere a apelor pluviale.
Nu zic, o fi greu să obţii bani europeni, condiţiile sunt exagerate, iar birocraţia te omoară cu zile, dar sunt convins că dacă banii în cauză s-ar acorda direct primarilor, pentru nevoi personale, gradul de accesare a fondurilor UE ar fi spre 100%. Ca să nu mai vorbim de cât de mult s-ar implica în aceste demersuri şi reprezentanţii conducerii Consiliului Judeţean, dacă 50% din bani le-ar reveni direct în conturile lor private. Cât interes ar manifesta şi câtă consultanţă gratuită le-ar oferi primarilor care nu se descurcă în accesarea acestor fonduri! Dar, din moment ce nimănui nu-i iese nimic, ba mai trebuie să-şi şi bată capul cu o grămadă de documentaţii, de ce să se agite prea mulţi? Poate că ar putea să impresioneze electoratul cu vreun program finanţat din fonduri UE, dar tot mai sigure sunt găleţile şi şubele inscripţionate cu numele partidului. Plus că banii pentru acestea se găsesc mereu extrem de simplu şi de rapid.
Cum să tratăm cu fundul (găleţii) fondurile UE
Banii pe care ţi-i dăm nu-i vrem niciodată înapoi!". Sunt convins că ar depune proiecte milioane de oameni, iar 90% dintre ei ar îndeplini condiţiile pentru a primi partea de 80% din sumă.
