Ultima bombă în procesul intentat de fostul şef de la Finanţele locale în lupta cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală: Ilie Decă cere daune morale de 100.000 euro. El se plânge că demiterea sa precum şi "mizeriile" care au apărut în presa locală i-au afectat grav onoarea şi prestigiul. Mai mult, şi sănătatea i-ar fi fost afectată, fiind nevoit să se opereze. Iar pledoaria nu se opreşte aici întrucât Decă îşi implică în această luptă propria familie, spunând că alături de el ar fi resimţit acut şocul înlăturării sale. Toate astea au un preţ, iar suma la care s-a gândit că ar repara răul care s-a abătut asupra sa odată cu demiterea ar fi 100.000 euro, niciun cent mai mult ori mai puţin. Cine ar fi trebuit să achite astfel de daune? Evident, Ministerul de Finanţe, prin ANAF, care i-a cauzat toate problemele. Instanţa a respins însă acest capăt de cerere al plângerii formulate de fostul numărul 1 din finanţele locale. În schimb, a dispus anularea ordinului de demitere în paralel cu reintegrarea lui Decă în funcţia şi atribuţiile avute înainte. ANAF a formulat recurs, iar la cârma DGFP Brăila se află în continuare Vasile Abraşu, cel care a ocupat prin concurs, anul trecut, postul de conducere al instituţiei.
"Starea sănătăţii mele s-a înrăutăţit, fiind nevoit să mă operez"
Din 30 noiembrie anul trecut, Ilie Decă a mai deschis un front în bătălia pe care o duce cu Ministerul de Finanţe prin ANAF, imediat după demiterea sa. Este vorba despre un nou dosar pe rolul Curţii de Apel Galaţi iniţiat de Ilie Decă, care de această dată cere instanţei să oblige ministerul la repunerea sa în drepturile şi atribuţiile avute înainte de înlăturarea din conducerea DGFP Brăila. Trebuie precizat că, în primăvara anului trecut, imediat după demitere, Decă s-a mai adresat o dată Curţii de Apel Galaţi invocând excepţia de neconstituţionalitate, iar instanţa a trimis spre soluţionare speţa la Curtea Constituţională, pentru a o repune pe rol după ce CC stabilise că ordonanţa este neconstituţională.
Acest al doilea dosar, deschis în 30 noiembrie 2009, la CA Galaţi, are 4 capete de cerere: dispunerea anulării în totalitate a Ordinului de demitere, suspendarea executării acestuia până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a acţiunii în anularea acestui ordin, reintegrarea în funcţia deţinută anterior şi, atenţie, obligarea Ministerului Finanţelor prin ANAF la plata de daune morale în cuantum de 100.000 euro!
Decă explică această ultimă solicitare argumentând că odată cu demiterea sa, în primăvara trecută, ar fi suferit o permanentă afectare a imaginii sale publice, a liniştii familiei dar, şi mai grav, a stării de sănătate. "În toată această perioadă de timp, atât prestigiul meu dobândit în ani de executare în mod corect a funcţiei mele publice, cât şi onoarea mea au fost grav afectate din culpa intimatului (MFP şi ANAF - n.r.). Familia mea a făcut obiectul unor mizerii aruncate în presă. Fiecare zi care a trecut (...) m-a afectat psihic. Starea sănătăţii mele s-a înrăutăţit, fiind nevoit să mă operez. (...) Solicit şi în urma practicii judiciare în domeniu daune morale în cuantum de 100.000 euro", susţine Ilie Decă.
"ACUM este momentul stopării acestui abuz"
Referitor la celelalte capete de cerere, fostul şef de la Finanţe aduce o sumă de critici măsurii dispuse de ANAF, mai precis demiterea sa, spunând că ar fi nelegală şi netemeinică. Mai mult, susţine că măsura dispusă împotriva sa nu ar fi nici reală, întrucât nu ar corespunde necesităţii de reorganizare a unor servicii, - aşa cum şi-a argumentat MFP măsurile dispuse de demitere a directorilor propriilor deconcentrate -, în condiţiile în care competenţele funcţiei publice au rămas neschimbate. În plus, Decă susţine că, de fapt, în spatele demiterii sale ar fi o manevră politică prin care s-a urmărit înlăturarea sa din fruntea instituţiei. În susţinerea acestor afirmaţii, Decă a anexat dosarului copii ale unor articole apărute în cotidianul "Obiectiv", dar şi pe unele fluxuri de ştiri ori în presa centrală, în care se relata despre numirea noilor directori de deconcentrate, dar se comenta şi pe marginea subiectului politizarea funcţiei publice. "Una dintre condiţiile de aderare a României la UE a fost stabilitatea şi depolitizarea funcţiei publice. Prin încălcarea acestor condiţii, riscăm sancţiuni. Mai rămâne ca justiţia să fie politizată şi atunci vom fi cu adevărat remarcaţi în UE. ACUM este momentul stopării acestui abuz", punctează Decă.
Argumentul forte invocat este acela că în speţa privind celebra Ordonanţă nr. 37/2009 prin care în primăvară au fost înlocuiţi directorii deconcentratelor, Curtea Constituţională s-a pronunţat amendând acest act normativ. Concret, ordonanţa a fost declarată neconstituţională.
Curtea de Apel a admis doar în parte cererile lui Decă
De cealaltă parte, ANAF a respins toate criticile aduse de Ilie Decă referitoare la legalitatea şi temeinicia ordinului de demitere. Dar, în plus, susţine şi că Ministerul Finanţelor Publice nu are ce căuta în acest proces (constatarea lipsei calităţii procesuale pasive). Unul dintre argumentele invocate de ANAF este acela că, în fapt, ordinul de demitere nu are caracterul unui act administrativ aşa cum susţine Decă, astfel încât nu ar mai sta în picioare întreg eşafodajul procedural pe care acesta şi-a construit acuzaţiile.
Într-un final, Curtea de Apel Galaţi s-a pronunţat admiţând în parte acţiunea iniţiată de Ilie Decă, în sensul că anulează ordinul de demitere emis de către ANAF şi dispune reintegrarea reclamantului pe funcţia corespunzătoare şi atribuţiile specifice la data înlăturării de la conducerea DGFP. În plus, respinge acţiunea privind lipsa calităţii procesuale pasive a MFP în această speţă.
Surse din cadrul ANAF au explicat că la acest moment, reintegrarea lui Ilie Decă pe funcţia de conducere în cadrul DGFP Brăila este în suspans, în sensul că şeful instituţiei este în continuare Vasile Abraşu, cel care a ocupat prin concurs acest post în primăvara anului trecut.
Aşa cum era de aşteptat, ANAF a formulat recurs în care arată că prin sentinţa pronunţată, CA Galaţi a dispus o serie de măsuri în favoarea reclamantului, fără însă a intra în cercetarea fondului problemei, ci doar pe considerentul că OUG 37/2009 a fost declarată neconstituţională.
"Rege sau împărat nu poate fi nimeni o viaţă întreagă!"
Contactat telefonic şi întrebat dacă îl mulţumeşte hotărârea CA Galaţi, Ilie Decă a declarat că aşteaptă să vadă finalitatea actului decizional, în sensul repunerii sale în drepturi. "Dacă s-a făcut recurs înseamnă că mergem mai departe la instanţa superioară. La acest moment sunt în continuare funcţionar public pe un post de conducere în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Brăila şi îmi îndeplinesc în continuare cu responsabilitate sarcinile de serviciu. (...) Rege sau împărat nu poate fi nimeni o viaţă întreagă şi oricine este conştient de acest lucru", a comentat Decă, evitând însă să aducă lămuriri cu privire la cuantumul daunelor morale solicitate în instanţă.
