"Din acest moment, datorită faptului că asemenea informaţii, dezvăluite, nu mai pot prejudicia siguranţa naţională, apărarea ţării, ordinea publică sau interesele persoanelor de drept public sau privat, după publicarea în Monitorul Oficial pot fi accesate de persoanele interesate", a declarat Boc la finalul şedinţei de miercuri a Executivului.
Boc a apreciat că, prin decizia Guvernului, dosarul Revoluţiei din 1989 va avea "cât mai multă transparenţă cu putinţă", iar adevărul despre Revoluţie va fi validat în baza documentelor declasificate.
Ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Oprea, a anunţat pe 1 martie, în cadrul unei întâlniri cu revoluţionarii de Asociaţia 21 Decembrie 1989, că urmează să fie declasificate şi ultimele documente privind Revoluţia, acestea fiind solicitate de Parchetul General. Oprea a precizat că este vorba despre aproximativ 1.000 de file.
Guvernul a aprobat, în şedinţa din 10 februarie 2010, o hotărâre pentru declasificarea unor informaţii secrete de stat emise de Ministerul Apărării Naţionale, ca urmare a faptului că dezvăluirea acestora nu mai poate prejudicia siguranţa naţională, apărarea ţării, ordinea publică ori interesele persoanelor de drept public sau privat. Astfel, au fost declasificate 7.617 file din documente cu nivel de clasificare secret de stat emise de Ministerul Apărarii Naţionale.
Declasificarea actelor din dosarul Revoluţiei a început la cererea Parchetului General, în urma demersurilor făcute de Asociaţia 21 Decembrie, care a intentat un proces la CEDO statului român, pentru nesoluţionarea dosarului.
Istoricul Marius Oprea critică măsura declasificării dosarelor Revoluţiei
Fostul director al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului, istoricul Marius Oprea, critică măsura anunţată de premierul Emil Boc privind declasificarea dosarelor Revoluţiei, susţinând că aceasta este una strict politică şi, oricum, tardivă.
"Nu am nicio îndoială că şi această măsură este una strict politică, o perdea de fum. Se declasifică acum când din punct de vedere penal nu se mai poate face nimic împotriva celor vinovaţi", a declarat Marius Oprea.
Oprea susţine, de asemenea, că măsura nu trebuia luată de Emil Boc ci de CSAT, fiind vorba despre dosare secrete.
Marius Oprea a condus Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, recent comasat cu Institutul pentru Memoria Exilului Românesc. Absenţa lui Oprea din conducerea noului institut a stârnit numeroase critici, inclusiv din direcţia unor militanţi anticomunişti europeni.
