Chemat ieri la Parchet ca martor în dosarul referendumului, Ioan Rus a explicat, sarcastic, că Traian Băsescu şi Crin Antonescu nu l-au sunat niciodată să modifice liste în plus sau în minus, că aceştia nu au făcut presiuni asupra sa, că "a fost demisionat" şi că cei doi sunt "politicieni de anvergură din România, fete mari".
"Nu s-au făcut presiuni, domnul preşedinte interimar Crin Antonescu nu m-a sunat niciodată nici să modific liste în plus sau în minus, nici să fac altceva. A spus doar la TV că sunt mincinos şi că am de ascuns ceva", a spus Ioan Rus, răspunzând unei întrebări cu privire la presiunile ce s-ar fi exercitat asupra sa pentru a modifica numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale permanente pentru referendumul din 29 iulie. Totodată, Ioan Rus a spus că nici preşedintele suspendat Traian Băsescu nu l-a sunat pentru a face presiuni asupra sa.
"Domnul preşedinte suspendat Traian Băsescu, la rândul său, nu m-a sunat niciodată să modific nicio listă în dreapta, nici în stânga. Mi-a explicat doar la TV, din uşa garajului, cum îi cu puşcăria, cu organizatorii", a declarat Ioan Rus.
El a adăugat că "a fost demisionat", lucru care confirmă faptul că "nimeni nu a exercitat nicio presiune asupra sa".
"Faptele arată ... că eu sunt în uşa Parchetului, nu la vreun restaurant şi că am fost demisionat. Deci, înseamnă că nimeni nu a făcut nicio presiune asupra mea şi îmi cer scuze public acestor doi politicieni de anvergură, fete mari în România, că nu m-or presat în niciun fel", a mai spus Ioan Rus.
Unul martor, altul acuzat
Fostul de Interne Ioan Rus s-a prezentat, luni, la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fiind citat pentru a fi audiat ca martor în dosarul privind referendumul, în care sunt cercetaţi Victor Paul Dobre, Ioan Căbulea şi Constantin Manoloiu, pentru abuz în serviciu.
Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a cerut Camerei Deputaţilor avizul pentru începerea urmăririi penale a fostului ministru al Administraţiei Victor Paul Dobre care alături de secretarul de stat Ioan Căbulea au înaintat Curţii Constituţionale o adresă prin care precizau că MAI nu-şi poate asuma numărul de alegători.
Potrivit procurorilor, Victor Paul Dobre, alături de secretarul de stat Ioan Căbulea, a semnat o adresă prin care preciza că MAI nu-şi poate asuma numărul de alegători, document înaintat Curţii Constituţionale de şeful Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor, Constantin Manoloiu.
Procurorii îi cercetează pentru abuz în serviciu contra intereselor publice pe chestorul de poliţie Constantin Manoloiu şi pe secretarul de stat Nicolae Căbulea, şeful Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică din MAI.
Fostul ministru de Interne Ioan Rus îi spunea lui Victor Paul Dobre, într-o discuţie despre listele electorale, în 4 august, că el le-a spus că nu semnează "niciun singur om în plus sau în minus", pentru că "eu chiar nu vreau să-mi petrec bătrâneţile în puşcărie!". Ioan Rus îi spunea lui Victor Paul Dobre că li se cere să se demonstreze faptul că referendumul este valid şi că ei trebuie să facă "cvorumul ăla".
"Păi, de unde...să-l facem?", îi spunea Rus lui Dobre într-o discuţie telefonică din seara zilei de 4 august, potrivit referatului prin care procurorii cer avizul de urmărire penală pentru fostul ministru al Administraţiei Victor Paul Dobre.
Pe de altă parte, la intrarea în sediul Parchetului instanţei supreme, Ioan Rus a fost întrebat cum comentează afirmaţiile potrivit cărora ştia că este interceptat sau chiar că s-a autoînregistrat. "Cât poţi să fii de prost să crezi aşa ceva? Cât poţi să fii de prost, şi prostia are o limită", a spus Ioan Rus. El a precizat că a votat "Da" la referendum pentru că a dorit să plece Traian Băsescu, dar, ca membru al Guvernului, a vrut ca acest lucru să se întâmple într-un cadru constituţional şi legal.
Trimisul SUA la Bucureşti l-a vizitat mai întâi pe Băsescu
În acelaşi timp, ieri, în jurul orei 11.00, Philip Gordon, asistent al secretarului de stat american, Hillary Clinton, mergea la o întâlnire cu preşedintele suspendat Traian Băsescu, primul vizitat în turul de forţă pe care l-a făcut la Bucureşti. Vizita lui Philip Gordon la Bucureşti a fost anunţată de către Departamentul de Stat al SUA, potrivit căruia asistentul secretarului de stat american Hillary Clinton a venit la Bucureşti "pentru a discuta despre îngrijorarea Statelor Unite în legătură cu ultimele acţiuni guvernamentale care ameninţă separarea democratică a puterilor în stat şi slăbesc independenţa instituţiilor statului".
Ulterior Philip Gordon a fost primit la Cotroceni de către preşedintele interimar, Crin Antonescu, oficialul american transmiţându-i acestuia că Washingtonul este preocupat de evoluţiile politice din România, în condiţiile în care „SUA privesc România ca pe un prieten şi partener". Aseară, Philip Gordon ajunsese şi la Palatul Victoria pentru a discuta cu premierul Victor Ponta despre situaţia politică din România. Rezultatele vizitei acestuia urmau să fie anunţate ulterior. Efectele vor fi vizibile, cel mai probabil, după 31 august.
