Primăria a pierdut la Curtea de Apel Bucureşti bătălia cu Ministerul Dezvoltării pentru corecţia de 25% la proiectul cu Bulevardul Dorobanţilor. Concret, Curtea de Apel Bucureşti a respins ca nefondată acţiunea municipalităţii împotriva Ministerului Dezvoltării. Cu alte cuvinte, instanţa a validat concluziile unui raport de audit, care a stabilit că sunt probleme grave la caietul de sarcini al licitaţiei pentru desemnarea contractorului general al proiectului de la bulevard. Vă aduceţi aminte, cu siguranţă, că steguleţele roşii au fost ridicate pentru că în caietul de sarcini apăreau prevederi care serveau pur şi simplu pe tavă contractul firmelor "care trebuia să câştige". Şi aşa s-a şi întâmplat: învingătoare la licitaţie a fost asocierea de companii în frunte cu "Tancrad", abonată la contracte pe bani publici la Brăila.
Municipalitatea a contestat decizia instanţei din Bucureşti la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi aşteaptă comunicarea primului termen în proces, cel mai probabil pentru luna iunie. Deocamdată, nu a intrat în vigoare corecţia de 25%, pentru că Primăria are o decizie a Înaltei Curţi, care suspendă aplicarea până la judecarea pe fond şi emiterea unei decizii definitive şi irevocabile în acest caz. În cel mai negru scenariu, dacă Primăria pierde lupta, iar banii vor fi daţi de la bugetul local, fiecărui cetăţean al oraşului, de la cel mai mic la cel mai mare (datele ultimului recensământ arată că am mai rămas aproape 169.000!), i-ar reveni la plată circa 120 de lei. Din buzunarul fiecărui brăilean, în conturile companiei "Tancrad" şi ale asociaţilor acesteia!
Veste sumbră pentru bugetul local, şi aşa împovărat: instanţa de la Bucureşti nu a dat dreptate municipalităţii locale în disputa pe care o are cu Ministerul Dezvoltării, legat de o corecţie cu 25% aplicată proiectului de aproape 100 milioane de lei privind reabilitarea şi modernizarea Bulevardului Dorobanţilor. Mai precis, Curtea de Apel Bucureşti a respins ca nefondată acţiunea în instanţă iniţiată de către Primăria Brăila în litigiu cu Ministerul Dezvoltării. Cu alte cuvinte, instanţa a susţinut concluziile unui raport de audit, care arăta negru pe alb că prin caietul de sarcini au fost ridicate bariere în calea potenţialilor ofertanţi. Deloc întâmplător, câştigătorul licitaţiei a fost o asociere de firme în frunte cu gălăţenii de la "Tancrad", firma care a obţinut pe bandă rulantă contracte pe bani publici la Brăila.
Grav este şi că această încrengătură de interese a generat o situaţie cu important potenţial negativ asupra bugetului local. Aşa cum am mai spus, UE a retras 25% din contribuţia sa la proiect, adică undeva la 20 milioane de lei şi a lăsat instanţele româneşti să decidă cine acoperă această sumă. Decizia Curţii de Apel Bucureşti aduce Brăila cu un pas mai aproape de scenariul în care întreaga comunitate locală va suporta de la bugetul public corecţia aplicată acestui proiect. De ce şi-a retras UE o parte din susţinerea financiară la acest proiect? Tocmai fiindcă în caietul de sarcini erau trecute condiţii restrictive, iar Autoritatea de Audit a ridicat steguleţele roşii la procedura de licitare a megacontractului.
Înalta Curte de Casaţie, ultima şansă a primarului
"Acţiunea noastră în instanţă legată de concluziile Autorităţii de Audit are două dimensiuni. Pe de o parte, discutăm de fond, şi aici pot spune că am contestat actul administrativ de constatare a problemelor. Într-adevăr, s-a pierdut la Curtea de Apel Bucureşti, dar noi am formulat recurs şi mergem la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Deocamdată, aşteptăm comunicarea primului termen pe rolul instanţei supreme. A doua dimensiune este acţiunea noastră de a suspenda aplicarea corecţiei până la judecarea pe fond a litigiului. Aici am repurtat un succes, pentru că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis cererea noastră de suspendare. Cu alte cuvinte, la acest moment nu se aplică nicio corecţie, plăţile şi deconturile decurg normal, iar lucrările nu sunt afectate în niciun fel", a dat asigurări primarul municipiului, Aurel Simionescu. De asemenea, sursa citată a punctat că cei de la Autoritatea de Audit ar trebui să fie mai atenţi atunci când formulează obiecţiuni şi să privească diferenţiat lucrurile. "Este un demers general pe fondurile europene, pe care îl susţin, din câte am cunoştinţe, 40 de judeţe şi localităţi din întreaga ţară. De obicei, Curtea de Apel Bucureşti le-a respins în linie, iar Curtea Supremă a suspendat în linie. Eu am fost zilele acestea la Bucureşti şi am avut o discuţie la Ministerul Dezvoltării. Acum ei îşi caută un anumit gen de rezolvări pentru că sunt proiecte diferite ca tip de finanţări şi trebuie să găsească soluţie pentru a continua finanţarea până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzelor", a mai punctat Simionescu.
Scurt remember
Coşmarul legat de retragerea unei cote din contribuţia UE la mega-proiectul cu bulevardul a plecat de la un control al Autorităţii de Audit, care a luat la verificat toate proiectele României finanţate de Axa II a Programului Operaţional Regional. În cazul Brăilei au fost formulate obiecţiuni în legătură cu o serie de criterii restrictive impuse participanţilor la licitaţia pentru contractul de 100 milioane de lei. În paranteză fie spus, contractul a fost câştigat după aproape doi ani de procese, de o asociere de firme apropiate atât PDL, cât şi PSD, printre care şi celebra "Tancrad", de la Galaţi. În formulă completă şi detaliată, iată cum arată această asociere: "Tancrad", "Euro Construct", "Max Boegl" şi "Swietelsky Baugesellschaft".
Revenind la concluziile Autorităţii de Audit, steguleţele roşii au fost ridicate la caietul de sarcini, mai precis în dreptul unei prevederi care a impus ofertanţilor să facă dovada deţinerii ori închirierii unor staţii de betoane şi asfalt pe o rază de câteva zeci de kilometri în jurul oraşului. Această cerinţă, au spus cei de la Audit, ar fi îngrădit accesul la licitaţie pentru posibili ofertanţi. Din punctul său de vedere, Primăria Brăila a explicat Bucureştiului că lucrurile nu stau deloc aşa şi a amintit oficialilor că asupra procedurii s-au pronunţat deja o instanţă de judecată (Curtea de Apel Galaţi), dar şi o instituţie a statului (CNSC - Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor), fără ca vreuna să ridice obiecţiuni legate de prevederile incriminate de Autoritatea de Audit.
Ar mai trebui punctat faptul că pe fondul anunţului privind corecţia de 25% la proiect, municipalitatea a încercat să promoveze în Consiliul Local o hotărâre care să-i permită contractarea unei linii de credit de circa 10 milioane de dolari. Banii ar fi urmat să-i asigure capital de lucru, mai precis pentru decontare, în cazul a două proiecte în derulare, printre care şi cel cu bulevardul. Au existat, însă, voci care au acuzat că, de fapt, la mijloc este un joc politic, prin care PSD Brăila voia să-şi asigure bunăvoinţa unui potenţial finanţator în campania electorală, fiind vorba, bineînţeles, de SC "Tancrad" Galaţi. Administraţia locală a retras, într-un final, subiectul de pe ordinea de zi a Consiliului Local.
Contribuţia UE redusă de la 20 la 15 milioane de euro
Proiectul de reabilitare şi modernizare a uneia dintre cele mai importante artere rutiere din oraş, Bulevardul Dorobanţilor, a fost gândit în mandatul administraţiei Cibu. Ideea a fost preluată de actuala administraţie, iar în 2009 municipalitatea brăileană şi Ministerul Dezvoltării au semnat contractul de finanţare pentru acest proiect, cu un buget generos, de aproape 30 milioane de euro la vremea respectivă. Concret, valoarea totală a proiectului este de 29,6 milioane euro, din care 24,8 milioane euro reprezintă valoarea eligibilă a proiectului. Din totalul eligibil, 19,9 milioane euro vin de la Comunitatea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională.
Licitaţia a fost lansată în 2009 şi abia în decembrie 2010 Curtea de Apel Galaţi a dispus atribuirea contractului de lucrări către asocierea de firme "Tancrad", "Euro Construct", "Max Boegl" şi "Swietelsky Baugesellschaft". Lucrările efective au început în primăvara anului trecut, iar până acum a fost schimbată aproape integral linia de tramvai de pe bulevard şi refăcută, pe câteva porţiuni, infrastructura sectorului de drum destinat maşinilor.
Murgeanu: Nu se poate discuta în cazul de la Brăila despre fraudă!
Secretarul de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării, Răzvan Murgeanu, prezent la Brăila în cursul lunii martie, a explicat mecanismul în baza căruia s-a ajuns la aplicarea corecţiei de 25% la proiectul cu bulevardul. "Regula spune că, indiferent de argumentaţia municipalităţii, prevalează concluziile Autorităţii de Audit. Este deschisă însă calea contenciosului administrativ, iar municipalitatea brăileană a făcut deja acest pas. O problemă, din punctul meu de vedere, este aceea că în instanţă nu sunt chemaţi şi cei de la Auditul Naţional, care au formulat obiecţiile. (...) Ce vreau să subliniez este că nu se poate discuta în cazul de la Brăila despre fraudă, ci doar despre erori. Aşadar, corecţia este dată pe erori. Dacă ar fi fost fraudă, intra imediat pe fir DLAF-ul (Departamentul pentru Lupta Antifraudă, instituţie care asigură, sprijină şi coordonează îndeplinirea obligaţiilor ce revin României privind protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene - n.r.), dar nu a fost cazul", a spus Murgeanu. Este de punctat că, procedural, corecţiile sunt stabilite în funcţie de valoarea proiectului, dar şi de gravitatea constatărilor. "Corecţiile acestea pot fi şi de 100% şi chiar avem două cazuri de acest gen la nivel naţional. Abia aici s-ar putea discuta despre fraudă. La 25%, cum este cazul la proiectul cu bulevardul, lucrarea se termină oricum, iar constructorul nu are de suferit din cauza acestei corecţii. Aşadar, constructorul lucrează, municipalitatea dă banii, iar ce vine la noi spre rambursare, tăiem cei 25% reprezentând corecţia. Municipalitatea suportă din bugetul propriu cei 25%, urmând ca, dacă i se dă dreptate în instanţă, să-şi recupereze aceşti bani. Numai că, atenţie, banii recuperaţi nu mai provin de la fondurile europene, ci de la Ministerul Dezvoltării", a mai spus Murgeanu.
