Pe bună dreptate, gurile rele spun că banii daţi înapoi înseamnă un gest binevoitor faţă de cel mai disciplinat şi mai numeros contingent de votanţi. Dar aşa ar fi făcut orice alt guvern care ar fi venit după cel al PDL, puţin înainte de alegeri. Ezitarea fostului premier în a prelua ideea şi a face acelaşi lucru poate fi pusă pe seama faptului că ştia că va fi demis de moţiunea de cenzură. Pe de altă parte, numeroasele cereri de recuperare a sumelor reţinute din pensii la fondul de sănătate au sufocat sistemul judiciar, împovărat deja de insuficienţa personalului, de legislaţia stufoasă şi de o organizare ineficientă. Sutele de mii de cereri ale pensionarilor ar fi pus capac acestui sistem care abia-abia se descurcă (vezi aşa-numitele dosare "grele", cărora nu li întrezăreşte verdictul la orizont şi ai căror protagonişti profită de lungirea excesivă a termenelor şi implicit a duratei proceselor). Aşadar, viitorul Guvern Ponta ar face un bine Justiţiei cu un act normativ reparatoriu.
Cât priveşte recuperarea reducerilor salariale (care fac în iulie doi ani), aceasta va rămâne de îndeplinit în preajma celorlalte alegeri, de la toamnă, aşa cum programase fostul Executiv. Resursele financiare continuă să lipsească în economia (şi bugetul) ţării, iar premierul desemnat a arătat deja că ştie că nu se poate întinde mai mult decât îi permite plapuma. Preţul hazardării ar fi modificarea ţintei de deficit bugetar, ministrul de Finanţe încă în funcţie spunând de câteva ori că "cifrele macroeconomice" permit creşterea salariilor.
Între timp, una dintre agenţiile americane de rating financiar a început să dea semne de nerăbdare şi avertizează că această nouă schimbare de cabinet în mai puţin de trei luni (Guvernul Ungureanu a rezistat doar 78 de zile) plus presiunile populiste din preajma celor două runde de alegeri din acest an pun sub ameninţare ratingul de ţară. România dispune de rating "BBB-" cu perspectivă stabilă din partea Fitch Ratings, după regimul auster de consolidare fiscală impus în ultimii trei ani. Totuşi, economia este expusă riscurilor generate de criza din zona euro, la care se adaugă "pericolul" alegerilor. De altfel, leul este supus de câteva zile unui asalt pe pieţele financiare, însă Banca Naţională a reuşit, cu preţul aruncării pe piaţă a aproape 300 de milioane de euro, să îl apere. Chiar şi aşa, moneda naţională a depăşit pragul psihologic de 4,40 de lei/ euro, aducând un nou imbold creşterii preţurilor la produse şi servicii. Asta, dacă nu se întâmplă vreo minune, indiferent sub ce nume ar veni. Mugur Isărescu a preferat de această dată să avertizeze că avem ţinte financiare de atins anul acesta şi că dobânda de referinţă a Băncii Naţionale nu va continua să scadă, rămânând la 5,25%.
Aşadar, Ponta şi echipa sa vor lua loc pe nicovală, o poziţie ingrată, dar altfel cea mai potrivită pentru a intra cu temele făcute în alegeri. Liderul PSD nu a luat meditaţii în domeniu şi ar putea fi considerat un outsider. El însuşi afirma că va conduce un guvern menit doar să asigure organizarea alegerilor, însă tocmai acest cabinet "de încălzire" ar putea asigura norocul începătorului. Dacă va da greş, va plăti scump. Din nefericire, şi România la fel.
