Eduard Hellvig a fost validat ieri de plenul comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru funcţia de director al SRI şi a depus jurământul în plenul Parlamentului.
El a fost validat de plen cu 498 de voturi "pentru" şi 15 "împotrivă". Votul a fost secret cu buletine de vot.
Noul director al Serviciului Român de Informaţii, Eduard Hellvig, a anunţat, luni, la Parlament, că într-o oră îşi va depune demisia din Partidul Naţional Liberal.
"Nu vreau să fac comentarii în ceea ce priveşte afirmaţiile făcute de liderii politici, tot ce pot să vă spun este că, începând din acest moment, probabil într-o oră, sunt demisionar din PNL şi voi rămâne un civil în cadrul SRI în calitate de director, dar nu voi mai avea sub nicio formă niciun tip de activitate politică", a precizat Hellvig după şedinţa de plen în care a fost validat la conducerea SRI.
El a răspuns astfel unei întrebări legate de modul cum va privi relaţia sa cu mediul politic, ţinând cont că va ocupa funcţia de şef al SRI.
Contacte cu mediul politic
Hellvig a adăugat că şi în practica din România, dar şi în cea euroatlantică este bine ca directorul SRI să aibă contact în anumite condiţii cu sistemul politic şi cu cel instituţional din România.
"Şi în practica noastră, şi în practica euroatlantică, directorul instituţiei (n.r. - SRI) este bine să aibă contact cu sistemul politic şi sistemul instituţional din România, dar aceasta se va păstra în parametri de informare şi de cunoaştere a mediului în care îşi desfăşoară activitatea SRI", a precizat Hellvig.
Priorităţile lui Hellvig
Noul director al SRI, Eduard Hellvig, consideră prioritare, pentru următoarea perioadă, două direcţii de acţiune - combaterea corupţiei şi dezvoltarea capacităţii de apărare a siguranţei naţionale.
"SRI a cunoscut, în ultimii ani, un proces amplu de modernizare şi de reorganizare, devenind un vector de stabilitate naţională. Responsabilitatea de asigurare a securităţii cibernetice a Ucrainei reflectă statutul obţinut în cadrul comunităţii de informaţii euro-atlantice. În viziunea mea, prioritatea SRI în perioada următoare trebuie să fie consolidarea performanţei atât în cadrul eforturilor interne pentru întărirea statului de drept, cât şi într-un context geostrategic tensionat. Drept urmare, consider esenţiale două coordonate de acţiuni - combaterea corupţiei şi dezvoltarea capacităţii de apărare a siguranţei naţionale", a spus acesta luni, în Parlament, după ce a fost validat în funcţia de director al SRI şi a depus jurământul.
Eduard Hellvig a explicat că fenomenul corupţiei reprezintă un factor de risc atât în ceea ce priveşte siguranţa naţională, dar şi pentru buna funcţionare a instituţiilor statului.
Corupţia - factor de risc
"Cu toate că s-au înregistrat progrese majore în ultimii ani, corupţia reprezintă în continuare un factor de risc pentru siguranţa naţională, afectând economia şi subminând funcţionarea instituţiilor. Când istoria s-ar putea să nu mai aibă vreodată răbdare cu noi, dacă vrem ca România să rămână în picioare, va trebui să avem un stat puternic, clădit pe un parteneriat democratic cu proprii cetăţeni şi pe pilonii instituţionali solizi", a mai spus Hellvig.
Acesta s-a referit, în discursul său, şi la necesitatea întăririi relaţiilor strategice cu partenerii euro-atlantici în contextul evoluţiilor din regiune.
"Îmi doresc aprofundarea cooperării operaţionale şi a schimbului de informaţii cu partenerii euro-atlantici, în special cu SUA, în contextul escaladării tensiunilor în regiunea noastră şi a deciziilor de repivotare militar-strategică a NATO în estul Europei. Evoluţiile recente ne-au demonstrat cât de important sunt controlul parlamentar asupra activităţii SRI şi colaborarea SRI cu Parlamentul şi CCR pentru definirea unui cadru legislativ care să răspundă deopotrivă imperativelor democratice şi celor de siguranţă naţională", a conchis Hellvig.
Tăriceanu l-a criticat
Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a susţinut că "o problemă majoră" în ceea ce priveşte numirea lui Eduard Hellvig în funcţia de director al SRI este faptul că acesta nu are o "experienţă relevantă" în domeniul securităţii naţionale.
"Bănuiesc că nu aveţi niciun dubiu şi nicio emoţie în legătură cu rezultatul votului. Totuşi, rezultatul votului nu trebuie să şteargă cu buretele problemele care îl vizează pe domnul Eduard Hellvig. Este o problemă majoră faptul că domnul Hellvig nu are o experienţă relevantă şi nu este o personalitate cu autoritate recunoscută pe zona de securitate naţională", a declarat Tăriceanu în şedinţa plenului reunit de luni.
Tăriceanu a adăugat că nu pune la îndoială buna intenţie a lui Eduard Hellvig şi că îşi doreşte ca mandatul acestuia să fie "unul de succes" şi Eduard Hellvig să nu îi confirme "dubiile".
"Aş spune că opiniile personale, exprimate pe blog sau în presă, cu privire la politica externă sau la actele de securitate au ridicat multora semne de întrebare justificate. Punctez că nu pun la îndoială buna intenţie a domnului Hellvig şi nici disponibilitatea pe care o are, eventual, de a învăţa la locul de muncă, însă, în România, cred că sunt oameni cu experienţă cunoscută, certificată, recunoscută pe zona de securitate naţională şi în privinţa cărora nu există niciun fel de semn de întrebare cu privire la posibilitatea de a-şi îndeplini cu succes un mandat de director al SRI. După părerea mea, domnul Hellvig nu face parte din această categorie", a mai spus Tăriceanu.
