Mi-a plăcut că nu s-a arătat deloc încântat de ideea lui Relu Fenechiu de a organiza un megamiting politic. Mi s-a părut că văd în acea seară un lider politic înţelept sau măcar sfătuit cu bună credinţă de consilierii din jurul său. A fost chiar reconfortant, pentru că, LA ACEST MOMENT, pentru mulţi cetăţeni ai acestei ţări care-au venit în Piaţa Universităţii neîmpinşi de interese obscure sau care-au rămas acasă nedumeriţi, a devenit extrem de dificil răspunsul la întrebarea "Eu cu cine votez?". În acest context, au fost relevante huiduielile pe care le-au primit cu generozitate atât liberalul Ludovic Orban, cât şi "popularul" Dan Diaconescu. La fel de expresive au fost şi pancartele având desenate nişte caracatiţe reprezentând defunctul PCR, dinspre care se răsfirau tentaculele post-revoluţionare însemnând FSN, PDSR, PD, PSD, PDL, PNL, UNPR, PPDD ş.a.m.d. "E foarte posibil ca Ion Iliescu să fi bătut palma cu Antonescu, pe la spatele lui Ponta, având în vedere radicalismul lui Crin, oraşele unde au fost ieşiri masive în stradă şi tonul rezervat al lui Ponta împotriva violenţei stradale!", a fost explicaţia lui Radu Moraru, care a devoalat un scenariu înfiorător în postarea "Operaţiunea Strada, planul de salvare a stângii". Nu sunt adepta scenaritelor, dar suceala lui Victor Ponta, care, odată ajuns în ţară, a fost convins - de cine oare? - să participe la mitingul organizat de liberali, mă face să-l cred pe naşu' Moraru. Cu atât mai mult cu cât Ion Iliescu, abia ieşit din spital, a ţinut să declare: "Toţi leagă această revoltă doar de Arafat, dar ăsta a fost pretextul. Starea de nemulţumire mocnea. Aşa cum s-a întâmplat şi la Revoluţie, cu Tokes. A fost nevoie doar de o scânteie". Într-adevăr, a fost nevoie de o scânteie, a fost nevoie de o masă de protestatari de bună credinţă, a fost nevoie de televiziune, de diversiuni, violenţă şi împuşcături, iar în final revoluţia a fost confiscată de Iliescu şi ai lui. Cu alte cuvinte, asta se încearcă şi acum: "naţionalizarea" mişcărilor de stradă în beneficiul beretelor roşii conduse de "revoluţionarul" Radu Mazăre, asistat de la distanţă de acelaşi Ion Iliescu, în vreme ce Crin Antonescu şi Victor Ponta, orice-ar face, rămân nişte biete marionete.
Cu alte cuvinte, anticipate sau nu, comasate sau nu, întrebarea "Eu cu cine votez?" va rămâne pentru mulţi români fără răspuns.
