Opoziţia PDL-ului brăilean. Un film de Woody Allen

Dacă hotărârea luată de tânărul preşedinte al PNL Brăila este produsul propriei voinţe, şi nu şoptită peste umăr, atunci e bine, înseamnă că Boboc vrea să facă politică. Apoi, a urmat PDL Brăila. Ei bine, dacă în cazul PNL-ului mutarea lui Boboc a trecut ca un lucru firesc, în cazul pedeliştilor asistăm la o scenetă ieşită parcă de sub calota lui Woody Allen. Totul a început într-o zi frumoasă de iarnă, cu asfalt uscat şi copii veseli pe străzi - pe 14 ianuarie, în Palatul Administrativ. După ce au lustruit cu limba, veseli şi buimaci, opincile pesediştilor din talciocul numit generic CJ Brăila, consilierii judeţeni democrat-liberali au pus-o de o "guerilla" în faţa căreia până şi Che Guevara s-ar simţi un biet ciomăgar de pension. Consilierii PDL au votat împotriva ordinii de zi a ultimei şedinţe extraordinare a CJ Brăila şi n-au participat la votul a două proiecte de hotărâre. Adică, au făcut opoziţie. Măi să fie!, mi-am spus, văzând cum pe mâinile consilierilor creşteau scuturile spartanilor de la Termopile, văzând cum bezna în care stătuseră pitiţi, rozând oase şi mârâind pe sub mustăţi, fusese înfrântă de lumina unui soare sfânt, sub care străluceau coifurile de hârtie ale lui Ion Ştefan, Radu Silviu, Marian Sârbu, Dănuţ Lungu, Cristi Boală şi Nicolae Mitroi. Ce mai, PDL Brăila e pregătit să reinventeze roata!, am adăugat.

Apoi, a urmat defilarea. În conferinţele de presă ce au urmat şedinţei, pedeliştii s-au prezentat în postura unor băieţi duri, dând unui pas care ţine de ABC-ul administraţiei dimensiunea îngenuncherii unui regim tiranic. Peste noapte, în piepturile membrilor PDL Brăila a început să fiarbă drojdia unei mândrii iluminate. Pedeliştii sunt în plină revoluţie verbală! Mai nou, la PDL Brăila se pronunţă termeni precum "transparenţă" sau "legalitate"! Afişând mimica unui specialist în hermeneutica politicii, Daniel Mitrofan a explicat, grav şi încordat, despre faptul că PDL va lupta împotriva negocierilor făcute prin cârciumile urbei, în timp ce Ion Ştefan, mai "patern" din fire, a preferat să joace pe cartea inocenţei furate, declarând - vezi, Doamne! - că are impresia acută că în CJ "totul se face aranjat la marele fix". Măi, ce chestie! Adică, de când bate coclaurile CJ-ului, Ion Ştefan nu a realizat niciodată că, în mare, consilierii sunt animalele de companie ale lui Stancu şi că votează proiectele în aşa fel încât să nu se umfle vreo venă pe fruntea "bărbăţoiului" din CJ. Deci, s-a dat liber la demagogie.

"În România, dacă eşti analist politic, te poţi sminti", îi spuneam în urmă cu ceva timp unui bun prieten. Opinia mea pornea de la faptul că având un mediu politic căpuşat, în mare parte, de diletantism şi în care totul pare a fi ameninţat de un somn letal, e nevoie de o singură mutare politică elementară pentru ca mintea să ţi se piardă în ceaţă şi, imediat, să cazi în extrema supralicitării. Altfel spus, să ridici Dacia la rang de Bentley. Una peste alta, se anunţă o campanie electorală deloc plictisitoare. Dar dacă PDL Brăila se gândeşte că poate câştiga Consiliul Judeţean şi Primăria doar cu asemenea exerciţii de exfoliere a tenului politic, înseamnă că ceafa lui Stancu va mai străluci încă un mandat pe cerul Brăilei. În traducere liberă, va fi jale şi medievalism! O să ne omoare urâtul mai abitir decât foamea.

 

* Citeşte şi "Autopsia resentimentului", un articol de Liviu G. STAN, în "Obiectiv Cultural"