Să vă spun drept, mă cam doare-n cot de ce-o să se aleagă de pădurea Stejaru. Şi ce dacă o defrişează? Dar să luăm celălalt caz: şi ce dacă nu o defrişează? Nu merg, oare, nişte garduri mişto, ca să se poată uita tot brăileanul printre zăbrele? Şi ce mai contează, la urma urmelor, cine pe ce mai este proprietar şi cine face tot ce-i trece prin cap dacă oraşul ăsta este distrus de-a binelea?
Nu ştiu dacă s-a gândit cineva la toată pleiada de ticăloşi bine organizaţi care călăresc oraşul de 20 de ani încoace. Sunt aceiaşi, măi, din cei de demult, acum întăriţi cu fii, fiice, cumetri, fini, naşi. Aceiaşi care v-au pus pielea-n băţ timp de 40 de ani. Aceiaşi care, acum, vă stropesc cu jeep-urile din cap până-n picioare. Aceiaşi care vă fac proşti, lachei, pripaşi, slugi, panarame. Aceiaşi care vă scuipă lung, cu boltă, de la înălţime. Aceiaşi care fac şi desfac acte. Aceiaşi indivizi de care vă milogiţi pentru a vi se recunoaşte un drept. Mai departe: cine execută ordinele acestor ticăloşi? Aceiaşi nemernici de demult, măi, aceleaşi otrepe care, timp de 40 de ani, au lins blidele comitetelor centrale de partid. Aceleaşi otrepe care v-au dat în primire de câte ori aţi avut ceva de spus. Aceiaşi neisprăviţi care şi-au cântat şefii cu sârg, le-au lins mâinile şi le-au curăţat latrinele. Aceleaşi canalii care vă pun piciorul în faţă de câte ori intraţi într-o instituţie publică. Dulăii care stau de pază pe la toate uşile potentaţilor.
Şi ce mai rămâne din brăileni? Pensionarii, normal. Aceiaşi pensionari care, de 20 de ani, votează la foc automat ticăloşii şi slugile lor nemernice.
Cred că nu are niciun rost dezbaterea asupra pădurii Stejaru. Păi, se-mpiedică ăştia de-o pădure? Vă spun eu că nu. Două variante le mai rămân celor care încă mai sunt atenţi la dilemele Brăilei comunist-postcomuniste: a) să-i voteze încă o dată pe ticăloşi şi slugile lor nemernice; b) să-şi ia destinele în mâini şi, odată cu dumnealor, o canistră de benzină şi chibrituri uscate bine.
