Unde e o şcoală de reabilitat în judeţ, ai să găseşti "Concivia", iar unde e un drum judeţean de reparat sau de deszăpezit dai peste "Tancrad". E adevărat, ambele firme deţin un avantaj ce îi va oferi oricând organizatorului licitaţiei o justificare faţă de orice organ de anchetă care s-ar putea sesiza vreodată asupra legalităţii atribuirii acestor contracte. Iar avantajul stă în dotarea cu utilaje. Nimeni nu poate contesta faptul că "Tancrad" sau "Concivia" au la dispoziţie un număr impresionant de utilaje de ultimă generaţie. Care utilaje fac diferenţa atunci când se pune problema respectării caietelor de sarcini întocmite de CJ, multe dintre firmele concurente fiind net depăşite, din acest punct de vedere.
Apare, însă, în mod firesc, o dilemă: ar mai fi prosperat atât cele două firme, în detrimentul altor concurenţi, dacă, de-a lungul anilor, n-ar fi primit atâtea contracte de la CJ?! Mulţi patroni se plâng că sunt obligaţi să-şi caute lucrări prin alte judeţe, fiindcă la Brăila n-au nicio şansă să primească ceva. Un exemplu concret dă de înţeles că, la nivelul CJ, lucrurile se cam ghidează după directiva "Ori ai noştri, ori niciunul!". Este vorba despre atribuirea contractului de deszăpezire a drumurilor judeţene în actualul sezon. Licitaţia organizată astă-toamnă a fost câştigată de "Tancrad" SRL Galaţi.
După cum spuneam, firma gălăţeană are un parc de utilaje foarte bine pus la punct şi probabil acest criteriu a stat la baza atribuirii contractului. CJ a alocat pentru activitatea de deszăpezire un buget de trei milioane de lei, adică 30 miliarde de lei vechi. O sumă generoasă, care i-ar fi permis firmei "Tancrad" să facă o deszăpezire de calitate. Realitatea din teren a demonstrat, însă, că deszăpezirea executată de gălăţeni pe cei peste 600 km de drumuri judeţene a fost sub orice critică. În timp ce, la două săptămâni de la ultima ninsoare, pe drumurile naţionale se circula fără nicio problemă, cele judeţene erau încă acoperite de un strat gros de gheaţă, care făcea din circulaţia auto un adevărat calvar. Deşi avea la dispoziţie un buget de 30 miliarde, "Tancrad" a executat lucrări în valoare de doar trei miliarde. E greu de crezut că s-a întâmplat aşa de dragul economiei făcute la bani. Mult mai plauzibil este faptul că, în ciuda numeroaselor sale utilaje ultramoderne, firma "Tancrad" - care a subcontractat activităţi de deszăpezire în municipiul Brăila şi, din câte se aude, a avut astfel de contracte şi la Galaţi - pur şi simplu nu a făcut faţă unui asemenea volum de lucrări. Ori, dacă prea mult înseamnă prea mult, de ce a mai participat la acea licitaţie? Nu de alta, dar contractul respectiv putea fi atribuit către două-trei firme care, împărţind reţeaua de drumuri judeţene în mai multe sectoare, ar fi avut posibilitatea să facă o deszăpezire eficientă. Contribuabilii din mediul rural nu şi-ar mai fi "rupt" maşinile prin făgaşele de gheaţă, firmele în cauză ar fi avut posibilitatea de a se mai întrema din punct de vedere financiar, iar toată lumea era mulţumită, fapt ce putea fi reflectat inclusiv în capitalul politic obţinut de conducerea CJ. Dar ce contează capitalul politic, când jocurile puterii se fac în jurul capitalului financiar?!
