Procesul ar fi trebuit să fie rejudecat de Tribunal (n.r. - instanţa care a dat prima soluţie), însă având în vedere că legea CNSAS s-a schimbat, acum, CA Bucureşti e prima instanţă care soluţionează cererile CNSAS. Soluţia dată de CA Bucureşti vine după ce Consiliul a arătat prin documentele depuse că decizia de necolaborare pe care i-a dat-o în trecut episcopului nu era una definitivă, legea CNSAS schimbându-se între timp. Potrivit CNSAS, contestaţia lui Gabriel Catalan (n.r. fost angajat al CNSAS) nu a mai putut fi soluţionată, pentru că CCR a declarat neconstituţională legea de funcţionare a Consiliului, prin urmare a interzis ca acesta să mai dea verdicte. Tribunalul Bucureşti a respins, pe 27 octombrie 2008, ca inadmisibilă cererea CNSAS de a se constata colaborarea cu fosta securitate a episcopului Dunării de Jos, admiţând, în schimb, excepţia invocată de acesta, prin care a susţinut că a primit deja un verdict de necolaborare pe aceleaşi probe. CNSAS susţine că episcopul a fost "util" Securităţii timp de 10 ani şi a cerut Tribunalului să constate existenţa calităţii de colaborator a lui Casian. Acesta "a fost recrutat ca informator ca urmare a propunerii Departamentului Cultelor ca acesta să fie trimis la studii în străinătate, fiind folosit pentru încadrarea informativă a diverselor medii din cadrul emigraţiei româneşti", se arată în nota de constatare emisă de Direcţia Investigaţii a CNSAS. CNSAS arată, în acţiunea depusă, citând din dosare ale Serviciului de Informaţii Externe (SIE), că episcopul a preluat următoarele nume conspirative de colaborare: "Crin" (1981-1985), "Casius" (1985-1991), "Casio" (1988).
