Banii alocaţi anul acesta Sănătăţii s-ar putea termina în iunie, iar sistemul sanitar ar putea intra în colaps. Acest semnal de alarmă a fost tras chiar de către ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, dar şi de preşedintele Colegiului Medicilor, Vasile Astărăstoae. Anul acesta Sănătatea are, în mod oficial, un buget total (bugetul ministerului şi bugetul asigurărilor de sănătate) de 3,6% din PIB, adică 4,53 de miliarde de euro, cam tot atât cât a avut şi anul trecut. Ca să poată funcţiona până la finele anului, sistemul sanitar ar mai avea nevoie de o jumătate de miliard de euro, a estimat ministrul Sănătăţii. Pe de altă parte, oficialii Colegiului Medicilor din România (CMR) au atenţionat încă din ianuarie că statul nu va mai avea bani pentru sănătatea românilor începând cel mai probabil din luna iulie, în condiţiile în care anul trecut, în ultimele trei luni, Sănătatea a funcţionat în România pe datorie, iar acea datorie trebuie plătită tot din banii alocaţi pentru 2010.
Buget sărăcit de datorii
Aşadar, cu aceiaşi bani ca în 2009, Sănătatea trebuie să-şi asigure funcţionarea, dar să achite şi datoriile acumulate în 2009. Iar aceste datorii au fost făcute tocmai pentru că bugetul pe 2009 a fost de ajuns doar 9 luni, până în luna septembrie.
La Brăila, cea mai mare unitate spitalicească din judeţ înregistrează la această dată datorii totale de 310 miliarde lei vechi, adică aproape 7,5 milioane euro, din care 253 miliarde de lei reprezintă valoarea datoriilor cu termenul depăşit. Spitalul Judeţean Brăila funcţionează în această perioadă pe valoarea medie a prestaţiilor contractate anul trecut, ceea ce înseamnă lunar o sumă de 61 miliarde lei vechi. Din aceşti bani, circa 48 de miliarde lei reprezintă fondul de salarii. Unitatea, cu 1.210 paturi, are în medie 4.000 de internări continue şi alte 3.500 spitalizări de zi. Conform datelor furnizate de către directorul medical al unităţii, dr. Cristian Pricop, pentru o funcţionare corespunzătoare a spitalului ar fi nevoie de circa 85-90 miliarde lei pe lună, ceea ce înseamnă un plus de aproape 30 miliarde lei. "Dacă se va ajunge în situaţia de a se termina fondurile de sănătate în vară, cu siguranţă şi Spitalul Judeţean Brăila va fi afectat, la fel ca toate unităţile din ţară. Abia prin aprilie se va semna contractul de prestări servicii pe anul 2010 cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, în urma negocierilor care se vor face, în funcţie de nevoia de servicii medicale a populaţiei, puterea de-a oferi servicii medicale, precum şi de fondurile casei. Sigur, în prezent situaţia spitalului nu este strălucită, avem datorii către furnizori, care la rândul lor sunt afectaţi de criză şi ne condiţionează plata", a spus dr. Pricop. În acest context, cea mai mare parte a datoriilor acumulate de Spitalul Judeţean este către furnizorii de medicamente.
Celelalte spitale din Brăila nu au fost nici ele ocolite de criză, însă datoriile înregistrate au valori mult mai mici şi se află în termenele scadente.
Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, a fost primul care a tras semnalul de alarmă
Bani cu ţârâita
Pentru primul trimestru al acestui an, furnizorii de servicii medicale au încheiat cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate acte adiţionale la contractele avute, pe baza cărora funcţionează cu media creditelor bugetare a 12 luni din anul trecut.
"Conform Legii 500 a finanţelor, până la aprobarea bugetului, noi funcţionăm cu media creditelor bugetare a 12 luni din anul trecut, ceea ce înseamnă că noi putem angaja la nivelul trimestrului I, până la apariţia bugetului, sumele rezultate din această medie şi transmise prin filă de buget de către Casa Naţională. Până la momentul acesta, am încheiat acte adiţionale cu toţi furnizorii aflaţi în contract la finele 2009, respectând această prevedere legală şi fila de buget trimisă de Casa Naţională. Sperăm ca înainte de terminarea trimestrului I să primim fila de buget şi să facem trimestrializarea bugetului în funcţie de sumele repartizate şi de nevoia de servicii medicale, după care va urma contractarea serviciilor pe 2010. Noi am împărţit această valoare în nişte sume orientative pentru lunile ianuarie-martie, dar consumul va fi încadrat în total buget pe 2010", a spus dr. Mariana Tarachiu, directorul preşedinte al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Brăila. Valoarea contractelor pe 2009 încheiate cu CJAS Brăila a fost de peste 50,5 milioane lei pentru Spitalul Judeţean, 10,8 milioane lei pentru Spitalul de Obstetrică- Ginecologie, 1,6 milioane lei pentru Spitalul Făurei, 10 milioane lei pentru Spitalul de Psihiatrie "Sf. Pantelimon" şi 6,5 milioane lei pentru Spitalul TBC.
Nemulţumiri sindicale
Reprezentanţii sindicatului Sanitas Brăila şi-au exprimat speranţa că ministerul va găsi între timp sursele de finanţare astfel încât sistemul sanitar să nu intre în colaps de la vară. "Sperăm că va fi o rectificare bugetară, dar trebuie găsite sursele de finanţare. Probabil va fi introdusă coplata, deocamdată nu ştim. Sunt foarte mulţi neasiguraţi, numărul de şomeri a crescut, iar propunerea noastră a fost ca aceste cheltuieli să fie plătite de la bugetul de stat. Aşteptăm şedinţa Consiliului Naţional al Federaţiei Sanitas, vor mai fi şi negocieri cu ministrul, apoi vom putea afla ce strategie şi-a propus acesta în sistemul sanitar", a spus Aurelia Chelariu, preşedintele interimar al Sanitas Brăila.
Ministrul Cseke Attila a declarat recent că ministerul va pregăti în februarie actul normativ privind coplata, document care trebuia finalizat în decembrie 2009, potrivit acordului cu FMI. În ceea ce priveşte aplicarea Legii 330, a salarizării unice, angajaţii din sistemul sanitar brăilean şi-au primit drepturile băneşti calculate după noile norme, fără să reclame nemulţumiri. În schimb, sindicaliştii sunt nemulţumiţi de faptul că, deşi au încheiat negocierile cu patronatele privind noul Contract Colectiv de Muncă la nivel de unitate, nu-l pot înregistra la fosta Direcţie de Muncă, în prezent Agenţia Judeţeană de Prestaţii Sociale. "Au fost definitivate contractele colective de muncă pe unitate, modificate cu amendamentele propuse de sindicate, dar la Direcţia de Muncă nu au fost înscrise, motivul fiind acela că nu sunt încheiate contractele pe 2010 cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate. Nu este normal, atât timp cât noi am încheiat negocierile cu patronatele şi am ajuns la o concluzie", a spus liderul sindical Aurelia Chelaru. De cealaltă parte, contactată telefonic, conducerea Agenţiei Judeţene pentru Prestaţii Sociale Brăila, care a preluat activitatea Direcţiei Muncii, a explicat că înregistrarea actului se face numai după ce unitatea face dovada că are aprobat bugetul pe anul în curs. "Să aducă fila de buget pe anul acesta şi înregistrăm imediat contractele de muncă", a precizat Veronica Macri, directorul coordonator al AJPS. Ca argument în favoarea acestui punct de vedere, sursa citată a invocat Legea 330, a salarizării unice precum şi prevederile articolului 30 din Legea 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, potrivit căruia "Contractele colective de muncă se negociază, în condiţiile legii, după aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli ale operatorilor economici, în limitele şi în condiţiile stabilite prin bugete". În acelaşi timp, reprezentanţii patronatelor susţin că unităţile funcţionează în prezent conform Contractului Colectiv de Muncă la nivel de ramură, iar acest fapt nu aduce niciun prejudiciu de natură salarială angajaţilor din sistemul sanitar.
