Brăila a pierdut unul dintre cele mai ambiţioase proiecte care viza reluarea unei tradiţii emblematice pentru oraşul nostru: înfiinţarea unei burse a cerealelor. Concret, este vorba despre un proiect estimat la circa 50 milioane de euro, pentru realizarea căruia s-au luptat, culmea, sibienii. Preşedintele Bursei Monetar-Financiare şi de Mărfuri din Sibiu (Sibex), Teodor Ancuţa, a anunţat însă că a renunţat la acest proiect din cauza indiferenţei manifestate în cei aproape 10 ani de la lansarea ideii de către autorităţile centrale. Preşedintele acuză indirect samsarii de cereale, ale căror interese au primat în defavoarea acestui proiect. Aceasta în contextul în care nici guvernele din ultimii 10 ani şi nici Parlamentul nu au mişcat un deget pentru a crea infrastructura (un fond de garantare, certificate de depozit, silozuri licenţiate) în lipsa căreia Bursa Cerealelor de la Brăila nu poate exista. În acest proiect s-au implicat încă de la început mari producători şi procesatori de cereale, aşa cum este cazul "TCE 3 Brazi", "Boromir" sau "Galmopan", care au cumpărat acţiuni la această bursă, dar şi autorităţile locale care puseseră la bătaie chiar şi un sediu pentru Bursă. Între timp, lucrurile au stagnat, iar preşedintele Sibex, Teodor Ancuţa, unul dintre principalii susţinători ai Bursei Cerealelor de la Brăila, a anunţat că proiectul nu mai constituie o prioritate. O modalitate elegantă de a anunţa abandonul.
Nu a fost creată nici măcar infrastructura fără de care o astfel de bursă nu poate exista
Sibex - Bursa Monetar-Financiară şi de Mărfuri Sibiu a abandonat proiectul de înfiinţare la Brăila a unei burse a cerealelor deoarece Guvernul şi Parlamentul nu doresc să existe o instituţie care să reglementeze preţul cerealelor, aşa cum se întâmplă în alte ţări, după cum a declarat chiar preşedintele Sibex. Anunţul vine după aproape 10 ani de la lansarea ideii de reînfiinţare a celebrei Burse a Cerealelor la Brăila. "Nu avem infrastructura necesară: un fond de garantare, certificate de depozit, silozuri licenţiate. Din păcate, avem un Guvern şi un Parlament care nu sunt interesate de acest lucru", a venit explicaţia preşedintelui Sibex, unul dintre principalii susţinători ai proiectului. Sursa citată a explicat că astfel au primat interesele samsarilor de cereale, principalii actori care generează şi alimentează fenomenul fraudei fiscale în domeniul agricol. "Atât timp cât samsarii de cereale au cel mai mare rol în stabilirea preţului este greu să vină o instituţie care să-i spună ţăranului preţul real", a mai spus Ancuţa, vădit dezamăgit de insucces, adăugând că proiectul de înfiinţare a bursei de cereale presupunea o investiţie de cel puţin 50 milioane euro şi o perioadă de 2 ani pentru punerea în aplicare.
În proiectul bursei s-au implicat actori importanţi pe piaţa producerii şi procesării grâului
Teodor Ancuţa şi-a reamintit că imediat după lansarea proiectului, la începutul anilor 2000, lucrurile s-au mişcat în favoarea reînfiinţării la Brăila a unei burse a cerealelor. "Modul de organizare al Bursei Cerealelor din Brăila va corespunde reglementărilor în vigoare. În ceea ce priveşte partea tehnică, contractele cu grâu se vor efectua prin intermediul sistemului nostru electronic de tranzacţionare, în conformitate cu regulamentul de tranzacţionare pentru contractele futures cu livrare fizică la scadenţă emis tot de noi. Punerea în aplicare a acestui plan va da o lovitură grea samsarilor din zonă şi din ţară, pentru că interesul lor era să scadă preţul grâului şi să crească pe cel al pâinii", declara pentru reporterii noştri, în noiembrie 2002, preşedintele Sibex, Teodor Ancuţa. De altfel, tot atunci a făcut şi anunţul potrivit căruia au fost emise chiar şi titluri de valoare achiziţionate de actori importanţi pe piaţa cerealelor, atât producători cât şi procesatori. Practic, la finele anului 2002, Sibex a procedat la o emisiune de acţiuni, în valoare de 2 milioane de lei vechi fiecare. Acestea erau grupate în 20 de cărţi de bursă, a câte 20 de acţiuni. Astfel, valoarea unei cărţi de bursă, care conferea deţinătorului dreptul tranzacţionării exclusiv pe pieţele de Bursa Cerealelor din Brăila, se ridica la 50 de milioane lei vechi. "Au fost mai multe companii importante care au achiziţionat atunci astfel de acţiuni, printre care şi «TCE 3 Brazi» a lui Culiţă Tărâţă sau «Galmopan» a fraţilor Herăscu ori «Boromir» de la Vâlcea şi «Cerealcom» de la Dolj", ne-a declarat în prezent Ancuţa.
Un astfel de proiect la Brăila ar fi putut însemna o bursă regională puternică a cerealelor
Sursa citată a punctat că a găsit sprijin în plan local pentru punerea în aplicare a planului: "Am avut mai multe serii de discuţii cu autorităţile brăilene pe această temă şi am avut ajutorul acestora, fiindu-ne oferit chiar şi un sediu foarte bun pentru Bursa Cerealelor. Între timp însă, încet, încet, angrenajul s-a gripat în lipsa interesului puterii legislative şi executive de a fi pus în aplicare un astfel de proiect. Şi nici nu pot înţelege de ce această lipsă de interes, întrucât efectele imediate în sectorul agricol erau majore şi benefice: pornind de la ridicarea în sfera fiscală a tranzacţiilor cu cereale, ceea ce însemna venituri suplimentare la buget, eliminarea samsarilor de pe piaţă, stabilirea unui preţ real în funcţie de care fiecare producător ar fi putut să-şi facă un plan de afaceri şi lista avantajelor poate continua. Odată cu redeschiderea unei astfel de burse, cu siguranţă ar fi fost interesaţi agenţii economici locali să vină la bursă şi astfel producţia de cereale din zonă ar fi fost tranzacţionată cu adevărat la preţul pieţei. Un astfel de proiect la Brăila ar fi putut însemna o bursă regională puternică a cerealelor, de importanţă şi pentru Rusia sau Ucraina prin accesul facil la Marea Neagră prin Portul Brăila. Din păcate însă, după aproape 130 de ani, nu am reuşit nici măcar să reînfiinţăm Bursa Cerealelor la Brăila, cu atât mai puţin să o aducem la nivelul de glorie", a mai spus Ancuţa, adăugând în final că proiectul nu mai constituie o prioritate, un alt fel de a spune că renunţă la ideea înfiinţării unei burse a cerealelor.
Autorităţile locale nu şi-au pierdut interesul faţă de acest proiect
Autorităţile locale nu se grăbesc să şteargă din agenda publică acest subiect, conştiente fiind de avantajele pe care le-ar aduce comunităţii reînfiinţarea Bursei Cerealelor în oraşul nostru. "În perioada de mandat la conducerea Consiliului Judeţean am avut mai multe întâlniri şi discuţii cu reprezentanţii Bursei de Mărfuri din Sibiu şi am acordat întreg sprijinul pentru acest proiect. La un moment dat s-a pus problema sediului viitoarei Burse a Cerealelor, iar oferta locală a fost un spaţiu generos, situat chiar pe Republicii, unde a avut înainte sediul Administraţia Zonei Libere Brăila. Între timp însă, lucrurile au stagnat şi s-a ajuns acum la renunţarea de către cei de la Sibiu la ideea reînfiinţării la Brăila a bursei. Totuşi, din partea noastră, a autorităţilor locale, mai există interes pe acest proiect, însă doar în legătură directă cu agenţii economici ce ar putea fi interesaţi de existenţa Bursei Cerealelor aici, în Brăila. Până acum, potenţialii actori pe o astfel de piaţă au preferat să-şi valorifice cu forţe proprii producţia obţinută", a punctat primarul municipiului, Aurel Simionescu.
La rândul său, Costică Măcelaru, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli (APA) Brăila a declarat că problema Bursei de Cereale este de maximă importanţă pentru sectorul pe care îl reprezintă. "Avantajele înfiinţării acestei burse sunt multiple şi ca să menţionez cel mai important, cu efecte benefice în piaţă, ar fi eliminarea samsarilor de cereale. Chiar la finele acestei săptămâni vom avea Adunarea Generală a membrilor Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, ocazie cu care voi include pe ordinea de zi şi acest punct legat de înfiinţarea unei burse a cerealelor în România, care să funcţioneze la Brăila, dată fiind tradiţia oraşului nostru", ne-a declarat sursa citată.
Reamintim că în noiembrie 2002, în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor Bursei Monetar-Financiare şi de Mărfuri Sibiu a fost aprobată înfiinţarea unei burse specializate a cerealelor la Brăila, unde în 1882 a fost deschisă prima Bursă de Cereale din România. La vremea respectivă fuseseră luate în calcul mai multe oraşe, printre care şi Constanţa sauTimişoara, dar în final a fost aleasă Brăila, datorită tradiţiei în acest domeniu.
