Cardul naţional de sănătate este, cu cei 14,5 milioane de asiguraţi, cel mai mare proiect pe care l-a avut România după 1989, rolul acestuia fiind în principal de a opri frauda şi scurgerile din sistemul sanitar, a declarat, marţi, ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu.
"Acest card trebuia introdus, după atâtea amânări. Sunt foarte mulţi nemulţumiţi, dar este principala formă de a opri frauda din sistemul sanitar şi România trebuie să ajungă la nivelul ţărilor europene. Nu este un merit al meu, este un proiect început sau prevăzut în Legea Sănătăţii 95/2006. Vorbim de cel mai mare proiect al României după 1989, fiind 14,5 milioane de asiguraţi", a spus ministrul Nicolae Bănicioiu, după conferinţa privind a o suta operaţie pe cord făcută la Spitalul de Copii "Marie Curie", printr-un program al Ministerului Sănătăţii şi Clinicii San Donato din Italia.
Ministrul Sănătăţii a adăugat că au fost tot felul de păreri legate de cardul naţional de sănătate, dar sunt chestiuni care trebuie reglementate şi în România, iar acum, potrivit informaţiilor care i-au fost transmise de preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), sistemul funcţionează bine.
"Din datele pe care le-am primit de la preşedintele CNAS, situaţia este foarte bună, a început să crească validarea serviciilor pe bază de card, ajungând la aproape 75 la sută, ceea ce este esenţial şi confirmă faptul că nu sunt probleme în sistem. Lucrurile au reintrat în normal", a mai spus ministrul Sănătăţii, reamintind de problemele similare care au apărut odată cu introducerea reţetei electronice sau a Sistemului Informatic Unic Integrat (SIUI).
Cardul naţional de sănătate a devenit, din 1 mai, unicul sistem de validare şi decontare a serviciilor medicale în sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Acesta face dovada calităţii de asigurat şi confirmă prezenţa asiguratului la furnizorul de servicii medicale.
Introducerea cardului de sănătate nu modifică drepturile asiguraţilor la servicii medicale. Serviciile medicale de urgenţă se vor acorda fără să fie necesară validarea cu cardul, pentru că acestea se acordă atât persoanelor asigurate, cât şi celor neasigurate. De asemenea, copiii cu vârsta până în 18 ani, care nu au primit card de sănătate, beneficiază de servicii medicale conform legii. Aceste servicii se acordă necondiţionat, indiferent dacă părinţii sau tutorii legali sunt sau nu asiguraţi. Persoanele neasigurate beneficiază, ca şi până acum, de pachetul minim de servicii medicale.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, că Guvernul a pregătit prost implementareea programului privind cardul de sănătate, el menţionând că a văzut mii de oameni care stau la cozi şi că este "un scandal public".
Premierul Victor Ponta spunea, sâmbătă, că blocarea cardurilor de sănătate în bancomate a reprezentat o minciună, iar acţiunea împotriva fraudelor din sănătate va continua, în pofida lobby-ului şi a dezinformărilor, arătând că la sistemul cardurilor, care va genera economii de 300 milioane euro, s-a lucrat cu Serviciul Român de Informaţii şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.
Şi preşedintele CNAS, Vasile Ciurchea, declara, luni, referitor la declaraţiile şefului statului, că au existat probleme inerente unui proiect de asemnea anvergură, dar în prezent sistemul funcţionează.
"Pot să mă refer la aspecte tehnice. Din punct de vedere tehnic, un asemenea proiect, de dimensiunea cardului naţional, sigur că avea şi probleme. Probleme inerente oricărui început, mare parte le-am intuit, pe altele nu. Dar am încercat să gestionăm, pe măsură ce apăreau şi în timp real. Sistemul funcţionează, sperăm că, în două luni, marea majoritate a cardurilor să fie la cetăţeni, probabil că sută la sută nu se poate. Sigur că ne-am gândit că pot fi foarte multe probleme, de aceea am rugat să fie folosit cardul, ca să vedem ce probleme apar. Dacă aveam experinţa unui alt sistem cu card, probabil că le intuiam în 90 la sută din cazuri", a spus Ciurchea.
Ciurchea a mai spus că 97 la sută dintre carduri au ajuns la pacienţi, iar pentru cei care nu le-au primit încă sau nu le vor, s-a creat posibilitatea să primească servicii şi fără card.
Medicii de familie reclamau, într-o scrisoare deschisă adresată şefului CNAS, derapaje privind folosirea cardului de sănătate, ei solicitând să nu fie sancţionaţi dacă acordă servicii medicale persoanelor fără card operaţional şi să fie desemnaţi specialişti IT care să deblocheze cardurile blocate.
Ministrul Sănătăţii spunea că doar în primele două zile de la intrarea în vigoare a cardului de sănătate au existat blocaje, pentru că au fost mai multe accesări şi s-a ajuns la 15.000 de accesări pe secundă, ceea ce reprezintă un flux foarte mare. Bănicioiu preciza că li s-a spus medicilor că trebuie să acorde tuturor pacienţilor tratamente şi servicii medicale.
