Campionatul de fotbal nu a început, însă la Brăila se dispută deja un meci de Champions League, trofeul pus în joc fiind Sala Polivalentă. Adversare sunt Direcţia pentru Sport a Judeţului (DSJ), actuala deţinătoare a clădirii şi Consiliul Judeţean, instituţie care vrea să administreze pe viitor această locaţie. De fapt, prima repriză a partidei s-a derulat încă de anul trecut, când fostul director al DSJ a început primele demersuri să dea Sala Polivalentă în administrare Consiliului Judeţean, însă de atunci şi până acum lucrurile s-au schimbat pe mai multe planuri.
Concret, pe motiv că Ministerul Sporturilor aloca de la an la an un buget din ce în ce mai mic sportului brăilean, fostul director DSJ, Eduard Puiu, a făcut demersurile necesare ca Sala Polivalentă să treacă în subordinea administraţiei locale. Toate documentele necesare au fost trimise la Ministerul Tineretului şi Sportului, iar ministrul de atunci, Sorina Plăcintă, şi-a dat acceptul, punând însă câteva condiţii.
Prima a fost reabilitarea terenului de atletism, iar cea de-a doua s-a referit strict la Sala Polivalentă, care trebuia renovată şi astfel compartimentată încât să găzduiască toate disciplinele sportive ca şi până atunci.
Pentru a da o mai mare importanţă demersurilor făcute la Bucureşti, preşedintele CJ a făcut tot posibilul ca sala să intre într-un proces de reabilitare. Conform înţelegerii cu ministerul, Polivalenta urma să fie modernizată astfel încât să poată găzdui meciurile echipei HC Dunărea în Cupa Cupelor, asta însemnând aducerea ei la standardele cerute de forul european. Lucrările s-au derulat într-un ritm rapid, dar odată cu finalizarea lor au venit şi restricţiile.
S-a trasat doar terenul de handbal, deci Sala Polivalentă urma să găzduiască doar meciurile formaţiei feminine de handbal, HC Dunărea şi atât. A fost interzis fotbalul în sală, cu toate că Brăila a fost unul dintre primele oraşe din ţară ce a promovat această disciplină sportivă şi a avut două echipe care au ajuns în prima ligă, Blazer şi Amicii Boys. Clubul de tenis de masă Activ TT a fost dat afară din foaierul sălii, şahiştii nu au mai avut acces şi la fel şi celelalte sporturi de echipă, cum ar fi voleiul şi baschetul. În aceste condiţii au apărut şi primele nemulţumiri, iar angrenajul care părea foarte bine calibrat s-a gripat foarte repede, iar verdictul, respectiv trecerea Sălii Polivalente în subordinea CJ, care la un moment dat părea iminent, s-a amânat.
Şi încă ceva i-a schimbat ministrului prima decizie: atitudinea preşedintelui CJ, Gheorghe Bunea Stancu, vizavi de dirt-track. Mai precis, ministrul s-a supărat că preşedintele CJ nu a permis accesul sportivilor de la CSM Brăila şi Clubul "Gheorghe Voiculescu" Bucureşti pe stadionul Municipal, la una dintre etapele Campionatului Naţional de dirt-track, decât după câteva ore de parlamentări, perioadă în care s-au făcut intervenţii pe la toate forurile cu greutate din ţară.
Până la urmă, competiţia de dirt-track a avut loc, însă urmările au fost în defavoarea CJ, care a pierdut prima repriză cu DSJ-ul, instituţie care, trebuie menţionat, în acel moment susţinea aceeaşi idee.
"În Sala Polivalentă vor avea loc toate sporturile de echipă"
În 2010 partida s-a reluat, dar cu o mult mai mare înverşunare. Şi asta pentru că, acum, echipele s-au "reconfigurat" şi, în plus, nu mai sunt în aceeaşi tabără. Concret, Consiliul Judeţean a trimis din nou către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului solicitarea de a prelua Sala Polivalentă, dar de data aceasta nu mai are susţinerea actualului director al DSJ Brăila, Ionel Enuţă (PDL).
Noul şef al DSJ nu este de acord cu trecerea acestei locaţii în subordinea CJ şi a trimis la rândul său ministrului Daniel Petru Funeriu documentaţia prin care argumentează care sunt motivele pentru care nu renunţă la Sala Polivalentă. Enuţă vrea să reabiliteze şi să reintroducă în circuit unităţile pe care le are în subordine şi care îi pot oferi direcţiei resursele financiare suplimentare de a supravieţui, adică Sala Polivalentă, Hotelul Sport şi Cantina Sport. Noul director nu vrea să comenteze acest subiect, dar susţine că nu va renunţa la ideea de a păstra Polivalenta: "Ştiu despre demersurile Consiliului Judeţean, dar nu vreau să comentez nimic despre acest subiect. La rândul nostru, am trimis la Bucureşti punctul nostru de vedere, iar verdictul va fi dat de domnul ministru".
Ionel Enuţă nu a mai comentat, însă a lăsat să se înţeleagă că în Sala Polivalentă vor "avea loc" toate sporturile de echipă, chiar dacă handbalul feminin va avea prioritate. "Este normal, ţinând cont de poziţia pe care HC Dunărea o deţine de câţiva ani în Liga Naţională, că handbalul va avea prioritate, însă noi vom acorda atenţie şi celorlalte sporturi, niciunul nu va fi defavorizat. Vrem ca în parteneriat cu CS Cuza Sport să procurăm panouri pentru baschet şi atunci meciurile acestei grupări sportive se vor derula în Polivalentă, este posibil să revină în sală şi Activ TT. Suntem dispuşi să discutăm cu orice club care vrea să-şi deruleze activitatea la noi", a ţinut să puncteze Enuţă. El a mai adăugat că iubitorii sportului vor putea beneficia cât de curând şi de terenurile de tenis din Parcul Monument. "Ministerul Finanţelor ne-a reprezentat în procesul cu Primăria şi am primit deja hotărârea judecătorească definitivă prin care terenurile de tenis, care la un moment dat au fost date în locaţie Clubului Venus, revin în patrimoniul DSJ. De aceste terenuri vor beneficia tot tinerii din Brăila", a explicat Ionel Enuţă.
În concluzie, meciul CJ - DSJ, a cărui miză uriaşă este Sala Polivalentă, continuă şi fiecare combatantă va încerca să dea lovitura decisivă pentru a-l câştiga. Clar este acum doar că, până la verdictul ministrului, Sala Polivalentă va fi gestionată în continuare de către DSJ.
Renovări de mântuială. Apa de pe acoperiş se infiltrează în interiorul vestiarelor
Renovare cu bucluc
Sala Polivalentă a fost renovată vara trecută, însă, se pare, lucrările nu au fost făcute chiar de specialişti în domeniu, din moment ce în unele vestiare se infiltrează deja apa de pe acoperiş, iar de pe suprafaţa de joc a sărit tot chitul care a fost aplicat.
Chitul a fost, într-adevăr, unul foarte scump, însă nu era soluţia optimă, spun specialiştii, deoarece pe o suprafaţă de lemn trebuia folosită o emulsie de rumeguş cu vopsea, aşa cum s-a făcut până acum în decursul anilor. Dar firma care a făcut lucrarea nu a consultat pe nimeni de la sală şi acum suprafaţa arată mai rău decât înainte, mai ales că nici raşchetarea nu au făcut-o profesionist, în lungul scândurii şi se văd pe teren valuri, valuri.
Reamintim că, recent, ziarul "Obiectiv" a publicat un material prin care prim-vicepreşedintele PDL, Gheorghe Chiru, îi atrăgea atenţia preşedintelui CJ că nu ar trebui să mai bată atâta monedă pe Sala Polivalentă şi pe felul cum a fost ea renovată, în contextul în care, spunea Chiru, renovarea s-a făcut printr-o succesiune de ilegalităţi. Chiru a afirmat că nu există niciun contract de execuţie a lucrării şi că nu s-a organizat nicio licitaţie în acest sens. "Sala Polivalentă s-a «renovat» printr-o succesiune de ilegalitaţi: nu există un contract de execuţie a lucrării; nu s-a organizat nicio licitaţie; nu există niciun contract de sponsorizare (care, de altfel, ar atrage după sine şi plata unor impozite). Reparaţia s-a făcut la comanda preşedintelui CJ Brăila, printr-o «chetă» la care au contribuit mai multe firme ce fac parte din sextetul câştigător al tuturor licitaţiilor de la CJ şi Primărie. În esenţă, aceste firme au contribuit, iar «Concivia» trebuia să tragă foloasele în calitate de unic sponsor. Intenţia era, după cum cunoaşte toată lumea, ca prin metoda «suveică», via CJ Brăila, Sala Polivalentă să ajungă, alături de Cantina «Sport» şi Hotelul «Sport», în proprietatea lui Gheorghe Bunea Stancu", declara Gheorghe Chiru.
Renovarea Sălii Polivalente a mai fost însă mărul discordiei şi într-un alt război dintre preşedintele CJ şi actuala conducere a DSJ. Mai precis, faptul că după renovare noul director DSJ a decis să închirieze sala şi pentru fotbal, l-a adus la exasperare pe Bunea Stancu. "Chiar îmi pare rău că am intervenit în renovarea Sălii Polivalente şi, în viitor, voi fi mai atent la ce voi face cu banii. Acolo s-a reinstaurat fotbalul, asta după ce am renovat totul şi le-am atras atenţia să nu mai bage fotbal că se strică tot. Lucrurile sunt special amenajate pentru handbal, unde avem performanţă. Se poate juca şi baschet, şi volei, şi tenis de câmp, dar nu fotbal, care distruge totul, inclusiv vestiarele. Cei care intră acolo ar trebui şi analizaţi medical... Deci, e normal să se bată aşa joc de munca omului, de munca noastră?", comenta la începutul acestui an preşedintele CJ. El a ţinut să mai sublinieze şi că, în cazul în care DSJ va continua să închirieze sala pentru fotbal, atunci atât Primăria, cât şi CJ, îşi vor retrage sprijinul acordat handbalului, iar el, personal, îşi va da demisia din funcţia de preşedinte al clubului de handbal.
Anul trecut, în septembrie, sute de sportivi, arbitri şi spectatori au aşteptat ore în şir în faţa stadionului începerea etapei a treia a Campionatului Naţional de dirt track. Gheorghe Bunea Stancu a spus că nu poate juca tenis din cauza zgomotului motocicletelor
I s-a tras de la scandalul cu dirt-track-ul
Aşa cum subliniam anterior, una din cauzele pentru care ministrul nu a acceptat transferul Sălii polivalente din administrarea DSJ în cea a CJ a fost şi scandalul izbucnit în septembrie, când preşedintele Bunea Stancu s-a opus desfăşurării campionatului de dirt-track. Programată a se derula pe pista Stadionului Municipal pe data de 12 septembrie, etapa a treia a Campionatului Naţional individual de dirt-track a fost la un pas de a nu mai avea loc, deoarece, conform declaraţiilor date de oficialii federaţiei de specialitate de la Bucureşti, preşedintele CJ, Gheorghe Bunea Stancu, a dat ordin ca nimeni să nu intre în incinta stadionului.
"Avem probleme mari, se pare că cineva din oraş nu agreează motociclismul. Am sosit la ora 13.00 în faţa stadionului, dar ni s-a spus că preşedintele CJ, Gheorghe Bunea Stancu, a dat ordin să nu fim lăsaţi să intrăm. Aşa au spus oamenii care păzesc baza sportivă. Această etapă este una pregătitoare înaintea celei de cupă MACEC şi noi suntem puşi acum în situaţia de a face nenumărate demersuri pentru a răsturna situaţia aceasta şi a le oferi componenţilor lotului naţional posibilitatea de a face o repetiţie înaintea confruntării cu sportivi din alte şase ţări. S-a ajuns cu intervenţiile până la Mircea Geoană, am înţeles şi asta în condiţiile în care pista pe care trebuie să concurăm este a CSM-ului. Ea a fost construită în anul 1972 de Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport în colaborare cu Federaţia Română de Motociclism, iar doi ani mai târziu s-a înfiinţat secţia de dirt-track la Brăila. Nu avem acces pe o suprafaţă de concurs care ne aparţine", declara atunci Gheorghe Voiculescu, preşedintele secţiei de dirt-track din cadrul FRM. După numeroase discuţii telefonice cu figuri proeminente ale lumii politice, delegaţiile celor două cluburi au fost lăsate să intre în incinta stadionului şi să înceapă competiţia.
După incident, Stancu şi-a arătat, într-o conferinţă de presă, aversiunea faţă de motociclişti, motivând, printre altele, că aceştia fac prea mult zgomot şi că din cauza lor el nu poate juca tenis în parc: "Pe mine, ca cetăţean, mă deranjează că nu pot să mă duc în parc să joc o partidă de tenis, fără să aud zgomotul acela infernal şi să respir aerul acela infestat cu etanol", a declarat, în septembrie 2009, Gheorghe Bunea Stancu.
Pentru a avea acces pe banca de rezervă, Gheorghe Bunea Stancu se dă maseur al echipei de fotbal
Maseurul Gheorghe Bunea Stancu
Nu este un secret pentru nimeni că preşedintele CJ este un apropiat al sportului brăilean şi că din poziţia pe care o deţine susţine sporturile de echipă, handbalul feminin şi fotbalul şi face lobby pentru asigurarea bugetelor de care au nevoie cele două cluburi, HC Dunărea, pentru marea performanţă şi CF Brăila, pentru a reveni în Liga a II-a.
Dar, dacă la handbal preferă să ia loc în tribună şi să admire meciul ca orice suporter, la fotbal, Stancu se implică total. Stă pe banca de rezerve, dă uneori indicaţii jucătorilor, ba chiar sunt şi momente în care protestează vehement atunci când consideră că arbitrii au făcut o gafă. Dar, ca să poată sta pe banca de rezerve (nu oricui îi este permis accesul), Gheorghe Bunea Stancu a apelat la un artificiu. Mai precis, la fiecare meci, Stancu este trecut pe raportul de arbitraj drept maseur.
Reporterii cotidianului "Obiectiv - Vocea Brăilei" au intrat în posesia unui asemenea raport de arbitraj, din care reiese negru pe alb că preşedintele CJ este trecut la secţiunea "oficiali", ca maseur. Că nu a făcut niciodată masaj asta e clar, pentru că nici nu credem că are studii de specialitate în domeniu, însă această poziţie îi permite să pună presiune asupra arbitrilor şi să dea indicaţii jucătorilor brăileni.
Jucătorii nu sunt însă prea bucuroşi de această atitudine, ba chiar unii dintre ei au lăsat să se înţeleagă că sunt de-a dreptul stresaţi şi nu se pot concentra în joc, iar ca exemplu au dat partida cu Pambac Bacău, când, fără maseurul Gheorghe Bunea Stancu pe banca tehnică, brăilenii s-au autodepăşit şi au câştigat cu 8-0. Explicaţia lui Stancu este însă următoarea: pentru că jucătorii au făcut unele greşeli atunci când CF Brăila a retrogradat în Liga a III-a, în acest sezon, el vrea să se asigure personal că totul decurge conform obiectivului şi că la finalul acestui campionat echipa va reveni acolo unde îi este locul.
Porţile sustrase de pe patinoar au fost găsite de reporterii "Obiectiv" abandonate pe stadionul "Chimia"
Stancu, regele gheţii
* în urma unui articol care prezenta nemulţumirile cititorilor noştri legate de întârzierea deschiderii patinoarului, preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, pesedistul Gheorghe Bunea Stancu, a răbufnit într-o conferinţă de presă aducând injurii jurnalistului nostru
Pasiunea liderului PSD Brăila pentru sport nu are limite. De la handbal, la tenis, de la fotbal, la hochei, Stancu pare a-şi dori să-şi pună amprenta în tot ceea ce este legat de sport la Brăila. Nici hocheiştii brăileni nu au scăpat de "mâna de fier" a preşedintelui CJ, ei reclamând la sfârşitul anului trecut că le este îngrădit accesul pe patinoar. Iubitorii sporturilor pe gheaţă au fost indignaţi de faptul că deşi vremea se răcise la începutul lunii noiembrie 2009, patinoarul Brăilei, în care s-au investit o grămadă de bani publici, rămăsese cu porţile închise publicului. La vremea aceea, reprezentantul unei echipe de hochei din oraş, Florin Parlapan, a venit în mod special la redacţia cotidianului "Obiectiv- Vocea Brăilei" pentru a reclama această stare de fapt, supărat pe faptul că deschiderea bazei sportive era la cheremul preşedintelui CJ. "Din câte ştiu eu patinoarul trebuia deschis sâmbătă, 31 octombrie, însă unii au lăsat să se înţeleagă că nu au primit undă verde de la preşedintele CJ, Gheorghe Bunea Stancu. Sute de oameni au trecut pe la patinoar, dar cei de acolo ridică din umeri neputincioşi, probabil că le este frică să vorbească din cauza repercusiunilor care ar putea urma. De exemplu, la Buzău şi la Galaţi s-a dat drumul la patinoar de cel puţin o săptămână, la noi motoarele merg în plin, lumea vine la muncă în fiecare zi, însă noi suntem trataţi mai rău decât înainte de 1989. Anul trecut, pentru că erau în campanie electorală, s-a dat drumul la patinoar cu mare tam-tam. Acum trebuie să aşteptăm, suntem la cheremul lui Bunea Stancu", a fost prima reacţie a lui Florin Parlapan.
{mp3}003{/mp3}
Tot atunci, Parlapan a spus că la inaugurare patinoarul a fost dotat şi cu două porţi de hochei, însă acestea au stat acolo mai puţin de o lună, după care au fost transferate în curtea stadionului Chimia din Lacu Sărat şi, conform declaraţiei lui, se pare că tot din ordinul lui Stancu.
"Vă spun din surse sigure că patinoarul a primit gratis în folosinţă aceste porţi, însă tot în urma unui telefon ele au ajuns în Lacu Sărat. Prin ianuarie, domnul Stancu a decis, în mod abuziv în opinia mea, ca aceste porţi să ajungă la stadionul Chimia. Îmi place hocheiul în mod deosebit, ne-am făcut o mică echipă, dar de jucat nu am jucat pentru că nu am avut porţi, însă am plătit şi ne-am antrenat zi de zi la patinoar, avem şi toată dotarea necesară pentru a practica acest sport", a mai adăugat, atunci, Florin Parlapan.
De altfel, reporterii noştri au reuşit să fotografieze porţile abandonate pe terenul stadionului "Chimia", iar la puţin timp după materialul apărut în cotidianul "Obiectiv- Vocea Brăilei", s-a deschis patinoarul şi, curios, a apărut şi o poartă proaspăt vopsită, ulterior apărând şi a doua. Însă "tupeul" ziariştilor de a prezenta nemulţumirile cititorilor noştri legate de întârzierea deschiderii patinoarului, a stârnit furia liderului PSD Gheorghe Bunea Stancu care a răbufnit într-o conferinţă de presă catalogându-l pe semnatarul articolului drept paranoic şi dobitoc. "La mintea lui Costel Filip, ar trebui să fiu un dobitoc să fac comentariile unui paranoic. Ăsta-i paranoic! Ăsta nu este zdravăn la minte, dobitocul ăsta care face fel de fel de comentarii, inclusiv cel cu patinoarul. A găsit el o găselniţă nu ştiu pe unde, că nu a auzit nici dracu de cel care apare pă-n ziare... pă-n ziarul «Subiectiv» ăsta, în care face afirmaţii că eu nu ştiu ce am făcut", a explodat Stancu.
Intră pe www.obiectivbr.ro să asculţi tirada plină de insulte şi calomnii a preşedintelui Consiliului Judeţean, Gheorghe Bunea Stancu, liderul PSD Brăila, la adresa jurnalistului nostru.
De altfel, nu este singura dată când Stancu îi atacă pe ziariştii brăileni. Agresivitatea preşedintelui CJ la adresa presei, în general, şi a cotidianului "Obiectiv - Vocea Brăilei", în special, a culminat săptămâna trecută, când, după un articol ce prezenta contractele de miliarde pe care firmele pe care le controlează le au cu Consiliul Judeţean, Stancu i-a jignit din nou pe jurnaliştii noştri şi a anunţat că nu va mai răspunde decât întrebărilor formulate în scris de ziariştii de la "Obiectiv". De menţionat este şi faptul că nici unul dintre colegii săi de partid, prezenţi la conferinţele de presă unde Stancu i-a atacat pe jurnalişti, nu au luat, public, nicio poziţie de delimitare faţă de limbajul folosit de acesta.
