Frauda electorala a facut cariera în România. E imposibil sa nu te întrebi câte voturi "curate" au luat candidatii si partidele si câte voturi cumparate sau trucate si-au însusit. Metodele de fraudare sunt mereu perfectionate. Ele se adapteaza elastic, pornind de la întocmirea listelor electorale, continuând cu "batalia" din sectiile de votare si sfârsind în birourile electorale municipale si judetene. Vom încerca sa deslusim un pic bestiarul alegerilor cu ajutorul primarului Simionescu, cel care, conform legii, întocmeste listele cu alegatori si pune la dispozitia partidelor, aliantelor politice si a aliantelor electorale copii de pe acestea.
Scurta radiografie asupra traseului sinuos pe care-l strabat listele electorale
Conform legii, prima etapa este urmatoarea: Centrul National de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenta Persoanelor din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative pune la dispozitia primarilor, în trei exemplare, copii de pe listele electorale. Vorbim aici de LISTELE PERMANENTE. În perspectiva localelor din 10 iunie, MAI-ul a pus la dispozitia primarilor o baza de date care se raporteaza la recensamântul din 2002, deci o prima neregula care vine de la Centru, deoarece numarul de alegatori a fluctuat semnificativ din 2002 pâna în 2012. Ce spune primarul Simionescu? "Noi luam listele de la MAI, de la o directie care se ocupa cu bazele de date, Biroul Judetean de Administrare a Bazelor de Date... Partea proasta e ca am facut un recensamânt în care au iesit 176.000 de oameni, iar eu fac vreo 200.000 de buletine, adica 180.000 plus 20%. Adica vorbim de 180.000 de electori, când noi am iesit 176.000 cu totii...Cifrele de acum sunt din 2002. Acela e ultimul recensamânt care e upgradat de statistica. În fiecare an, ei comunica la 1 ianuarie si 1 iulie actualizarile. Ce avem noi acum e recensamântul din 2002, reactualizat la 31 decembrie 2011, pe baze statistice, nu pe baza numaratorii de la recensamânt".
Al doilea pas: primarul Simionescu trebuie sa transmita copii de pe listele electorale presedintelui biroului electoral al fiecarei sectii de votare. Legea în acest punct este ciudata, deoarece nu instituie un supracontrol asupra primarilor. În ce sens? Daca primarul trimite presedintilor de birou electoral din fiecare sectie de votare copii care au neconcordante cu LISTELE ELECTORALE PERMANENTE si cineva (alegatori, partide etc) sesizeaza acest lucru, tot primarul, conform legii, solutioneaza problema.
Primarul Simionescu mai are obligatia de a face o actualizare a listelor electorale permanente. Cum anume? "Le corelam cu ce are directia noastra de Evidenta a Populatiei, gen câti au mai murit....corelarea nu se face în timp real, adica azi a murit omul si mâine apare în hârtii. Dureaza cam o luna pâna se prelucreaza. Listele astea vor fi la biroul electoral, la sectiile de votare si la partide", spune Simionescu, neevitând sa declare ca si la procedura corelarii apar diferente între liste si realitatea din teren.
Listele electorale SUPLIMENTARE si COMPLEMENTARE
Ce este o lista SUPLIMENTARA? Nimic mai simplu. Cetatenii cu drept de vot, care si-au stabilit cu cel putin 3 luni înaintea scrutinului resedinta în circumscriptia electorala în care au loc alegeri, sunt înscrisi de catre primar într-o lista electorala suplimentara, pe baza actului de identitate. Ce oportunitati ofera aceste liste suplimentare? Cei mai multi dintre dumneavoastra au auzit de migrarile masive de oameni care au cerut domiciliul în alta localitate cu 3 luni înainte de alegeri. Practic, o lista suplimentara bine facuta, plasata cu un bun calcul, aduce voturi sigure.
Ce este o lista COMPLEMENTARA? Iarasi e simplu. În listele complementare sunt trecuti cetateni ai Uniunii Europene cu drept de vot, care au domiciliul sau resedinta în localitatea pentru care se întocmeste lista. Mai exact spus, în cazul dat, brailenii care au domiciliul sau resedinta în Braila, dar sunt plecati în spatiul Uniunii Europene. Ce ne spune primarul Simionescu? "Statistica zice de morti si nascuti, nu zice de cei plecati pe afara si care nu au mai venit. De aia nu stie nimeni, asa ca o sa fie teancuri de buletine necompletate". Totusi, în acest punct, exista o sensibila divergenta între declaratia primarului Simionescu si Legea electorala, care prevede explicit ca "listele electorale complementare se întocmesc si se actualizeaza de primar împreuna cu formatiunile teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrari". Asadar, cum se poate face o evidenta aproximativa, daca nu exacta, a brailenilor cu domiciliul în Braila, dar plecati în spatiul european? Prin Oficiul Român pentru Imigrari, dar cu o conditie: ca acesti braileni sa se afle în evidenta Oficiului. De aici încolo intram în abisurile "evidentei", însa putem spune ca, în afara de trecerile frauduloase, este imposibil sa nu existe o evidenta a românilor iesiti în afara granitelor. Si de aici se deschide o alta perspectiva, numita de primarul Simionescu ca fiind cea a "teancurilor de buletine necompletate".
"Semnez listele, ce-i drept, dar nu le inventez eu"
Experienta electorala postdecembrista ne învata ca alegerile s-au desfasurat pâna acum în România sub incidenta unei participari la vot situate undeva între 40% si 60%. Cu toate acestea, legea trebuie sa asigure un cadru care sa ia în calcul o prezenta la vot de 100%, prevenind si posibilitatea aparitiei unor liste suplimentare si complementare. Primarul Simionescu se declara oarecum nemultumit de modul cum se îmbina prevederea legala cu realitatea din teren. "Viata mi-a aratat ca voteaza cel putin 40% si cel mult 60%. Atunci, întrebarea mea e de ce se merge pe premisa ca voteaza 110%? OK, vrei sa mergi pe 200.000 de alegatori? Bine, dar pune 70% din suma asta pe buletine, ca ei oricum vin mai putini", declara primarul Simionescu, aducând, voit sau nu, un "amendament" interesant la lege. În fine, ca si cum ar fi vrut sa se scuture de o scama a vinovatiei - si chiar nu era cazul! -, primarul Simionescu a concluzionat: "Lista cu alegatori vine de la Biroul de la MAI la mine, prin Prefectura, eu o dau mai departe la Evidenta Populatiei, care o actualizeaza cu mortii. Semnez listele, ce-i drept, dar nu le inventez eu".
Unde se vor duce buletinele de vot necompletate?
Surse oficiale ne-au explicat ca, într-adevar, pentru tiparirea buletinelor de vot se merge pe numarul de cetateni cu drept de vot care au mutatie în Braila, existent la 1 iunie 2011 la Serviciul de Evidenta a Populatiei, si nu pe datele care au reiesit la ultimul recensamânt, deoarece acelea nu exista înca. Aceleasi surse oficiale nu ne-au lamurit cu privire la brailenii cu drept de vot si domiciliul în Braila, dar care sunt plecati. Si, evident, nu ne-a lamurit nimeni cum se poate preveni un asemenea caz: un brailean are domiciliul în Braila, este plecat în Italia, n-are niciun gând sa vina sa voteze la localele din 10 iunie, dar pe lista de alegatori, în dreptul numelui sau, este consemnat: VOTAT.
Deci, unde se vor duce buletinele de vot necompletate?
