Ziarul "Obiectiv - Vocea Brăilei" a inițiat o nouă rubrică "Să iubim natura" cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
În ultima perioadă, mergând pe teren după păsări, am întâlnit un fenomen nou pentru mine, cel puțin la nivel de județ, atât cât pot eu acoperi din județ ca iubitor de natură, coliziunea unor păsări cu firele electrice. Nu am scris articolul de când am întâlnit acest fenomen, adică de vreun an de zile, deoarece am vrut să fiu sigur că păsările au murit în urma impactului cu firele de înaltă tensiune. Sunt materiale scrise ale colegilor din țară, legate de acest fenomen și în urmă cu vreo două luni de zile, am văzut la Lacu Sărat acest fenomen în direct. Este vorba despre impactul unei lebede cu firele de înaltă tensiune și apoi am văzut cum aceasta a căzut ca secerată lângă linia de tren dintre cele două lacuri. În urma impactului, a murit. Vă spun că eram la fața locului în acel moment și nu am putut să privesc până la final din cauza faptului că imaginea a avut un mare impact emoțional asupra mea. De atunci am mai luat parte la astfel de momente, unele cu același final, altele s-au terminat mult mai bine, sunt păsări care reușesc să evite impactul în ultimul moment sau se lovesc de acele fire de înaltă tensiune, se dezechilibrează și reușesc să revină la linia normală de zbor după aceea, sau cad pe luciul lacurilor și își revin treptat. Problema acelor fire de înaltă tensiune este dată și de faptul că sunt mai multe și așezate cumva unele sub altele, patru cabluri care creează un fel de perdea, făcând trecerea în zbor pentru păsările de mari dimensiuni destul de periculoasă și anevoioasă. În momentul când păsările zboară de pe luciul unui lac pe luciul celuilalt lac sunt obligate să treacă peste sau pe sub aceste fire de înaltă tensiune, sau chiar printre ele. Nu am mai văzut în alte părți acest fenomen, asta neînsemnând că nu mai existe în județ astfel de situații, dar eu nu le-am mai văzut.
Liniile electrice aeriene aduc energie în casele noastre, dar reprezintă, din nefericire, și o amenințare pentru păsări. Coliziunea cu liniile electrice reprezintă o cauză majoră a mortalității aviare, afectând un număr semnificativ de specii, inclusiv pe cele deja periclitate.
Păsările mai mari, cu corp masiv (lebedele, dropiile, pelicanii), cu manevrabilitate mai redusă în zbor sunt mai susceptibile la astfel de coliziuni decât păsările mai mici, ușoare, mai agile. În plus, unele specii (lebede, rațe, stârci, berze) au câmpul vizual mai îngust și de aici un risc mai mare de coliziune, deoarece nu pot vedea cablurile din anumite unghiuri. Riscul de coliziune crește în anumite condiții de vizibilitate scăzută (ceață, soare puternic etc).
Amploarea problemei
Studiile realizate în Europa estimează că în zonele cu pajiști au loc 113 coliziuni/km/an, pe terenuri agricole 58 coliziuni/km/an, iar în apropierea zonelor umede 489 coliziuni/km/an. Păsările se lovesc de cablurile electrice la viteză mare de zbor. În România, raportat la lungimea rețelei electrice, acest număr se poate traduce în zeci, chiar sute de mii de păsări pierdute anual.
Leziunile rezultate variază mult și sunt comparabile cu tipurile de traume cauzate de accidentele rutiere.
Cauzele coliziunilor
Principala cauză a coliziunilor este incapacitatea păsărilor de a percepe obstacolul. Accidentele sunt mai frecvente în zone deschise, iar liniile electrice care traversează coridoarele de deplasare zilnică, spre și dinspre locurile de hrănire, pot fi deosebit de problematice.
Riscul de coliziune este mai mare în condiții de lumină slabă sau prea puternică, ceață sau rafale de vânt și dacă linia este perpendiculară pe direcția de deplasare.
Riscul de coliziune este influențat și de configurația liniei electrice, de înălțimea la care este amplasată, de grosimea cablurilor și de prezența unuia sau a două cabluri de împământare în partea superioară, care sunt aproape invizibile pentru păsări.
Soluții pentru reducerea mortalității
Din fericire există soluții pentru a face liniile electrice mai sigure pentru păsări. Atunci când este planificată dezvoltarea infrastructurii de transport a energiei electrice, riscul poate fi eliminat complet prin amplasarea liniilor electrice astfel încât să evite din start zonele sensibile pentru păsări sau, acolo unde acestea nu pot fi evitate, prin îngroparea cablurilor.
Pentru liniile deja existente, pentru că îngroparea sau înlocuirea firelor cu unele mai groase și, prin urmare, mai vizibile sunt foarte costisitoare, iar modificarea acestora prin îndepărtarea cablurilor de împământare (care au rolul de protecție împotriva descărcărilor electrice naturale), nu poate fi realizată până la găsirea unei alte soluții de protejare, marcarea lor cu dispozitive care le fac mai vizibile este cea mai eficientă soluție pentru reducerea accidentelor. Amplasarea diferitelor modele de astfel de dispozitive poate reduce riscul de coliziune cu firele electrice cu 55-94% și este o opțiune preferată la nivel mondial.
Rolul SOR
Pelicanul creț este o specie pentru conservarea căreia organizația noastră lucrează de mai bine de 20 de ani. Și pentru că una dintre amenințările principale pentru pelicanii creți este coliziunea cu liniile electrice, am dedicat timp și resurse pentru identificarea celor mai periculoase și marcarea lor, cea mai recentă acțiune fiind în cadrul proiectului Pelican way of LIFE, co-finanțat prin programul LIFE al UE.
Linia electrică ce traversează Grindul Chituc de la Vadu până la Gura Portiței, cu o lungime de 15 km, prezintă un risc mare de coliziune pentru pelicani și alte specii de păsări deoarece acestea nu o observă în zborul lor între Lacul Sinoe și Marea Neagră. Aici, cu sprijinul Administrației Biosferei Delta Dunării și al Administrației Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral, SOR a montat 300 de dispozitive speciale (divertoare), reflectorizante și colorate pe linii pentru a le crește vizibilitatea.
Iar cu sprijinul companiei Rețele Electrice Dobrogea, am montat 100 de astfel de dispozitive și pe linia situată pe latura vestică a lacului Iezer Călărași, care este problematică deoarece păsările nu o observă în zborul spre celelalte lacuri din apropiere (Ciocănești, Mostiștea).
Am scris acest articol cu speranța că este citit și de iubitorii de natură cu putere decizională în astfel de insituții și care doresc să ajute la salvarea acestor suflete.
Nu am vrut să impresionez cu fotografii cu lebede moarte în urma impactului cu aceste fire de înaltă tensiune, de aceea am refuzat să le postez lângă aceste rânduri, preferând să admirați lebedele vii în viață.
Sursa de informare:
