În fiecare săptămână, așa cum a obișnuit cititorii, ziarul "Obiectiv - Vocea Brăilei" vă oferă spre lectură și informare rubrica "Să iubim natura" cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
Campania de monitorizare a șoimilor dunăreni în perioada de cuibărire, acțiune ce se derulează anual în Dobrogea și sudul României în cadrul proiectului internațional Life for Falcons, s-a încheiat cu rezultate îngrijorătoare.
Spre deosebire de perioada 2022-2024, în care perechile cuibăritoare au reușit să crească an de an mai mult de treisprezece pui zburători, anul acesta doar șase pui de șoim dunărean și-au luat zborul în sudul României și Dobrogea.
Cei 5 specialiști, membri ai echipei Life for Falcons, au vizitat 146 cuiburi naturale cunoscute, precum și cele 128 cuiburi artificiale instalate în cele cinci arii speciale de protecție avifaunistică în care se desfășoară acest proiect. Pe lângă acestea, membrii echipei au descoperit 83 cuiburi naturale noi.
La vizitele în teren biologii au observat că șapte perechi au ocupat cuiburi în Dobrogea, la fel ca în anii trecuți. Numai că perioada de cuibărire a fost marcată de mai multe eșecuri. Două perechi au abandonat cuiburile cu ouă neeclozate, fie pentru că acestea nu au fost fertilizate din start ori au fost afectate de valul de frig din începutul lunii aprilie sau puii nu au eclozat dintr-o altă cauză. După abandonarea cuiburilor, aceste două perechi au rămas în teritoriu. Alte două perechi n-au depus ouă, deși au rămas în apropierea cuibului pe aproape toată durata sezonului de cuibărire.
Astfel că în 2025 doar trei perechi de șoimi au cuibărit cu succes. O pereche a scos trei pui, care s-au dezvoltat și au părăsit cuibul cu bine, iar o pereche a scos un pui, care și el și-a luat zborul la momentul potrivit. A treia pereche a crescut patru pui într-un cuib natural, dar ploile și valul de frig de la sfârșit de mai au fost greu de suportat de pui, aceștia neavând încă penajul complet dezvoltat. Din nefericire, din această pontă doar doi pui a supraviețuit, părăsind cuibul două săptămâni mai târziu.
Monitorizarea șoimilor dunăreni în sezonul de cuibărire s-a desfășurat în perioada 25 martie – 1 iunie, membrii echipei parcurgând 3.800 kilometri în care au identificat sau confirmat existența a 151 cuiburi naturale cu potențial de ocupare sau care au fost folosite pentru cuibărit de către șoimii dunăreni și alte specii de păsări de pradă. În Bărăgan a fost observată o pereche de șoimi dunăreni în apropierea uneia din cutii de cuibărit puse anul trecut, iar în Oltenia a fost găsită o pereche pe cuib, însă cele două perechi nu au fost revăzute la verificarea ulterioară. De asemenea, a fost observat și un exemplar singuratic în apropierea unei cuib artificial amplasat de curând în Dobrogea, însă nici acesta nu a fost revăzut ulterior. Totuși, faptul că șoimii dunăreni inspectează cuiburile noi ne dă speranța că acestea pot fi ocupate în anii ce urmează. Acest comportament este încă o confirmare a faptului că decizia de amplasarea cuiburilor artificiale a fost corectă, fiind bazată pe studiul privind preferințele de habitat ale populației de șoim dunăreni din sud-estul României.
Proiectul „Asigurarea refacerii populației de șoim dunărean, specie periclitată în Bulgaria și sudul României”, LIFE20 NAT/BG/001162, dezvoltat la nivel regional, este coordonat de Societatea pentru Protecția Păsărilor din Bulgaria (BSPB) și este cofinanțat prin programul LIFE al Uniunii Europene și se desfășoară în perioada 2021-2026.
Acest proiect este dezvoltat pe patru piloni: protejarea împotriva braconajului, otrăvirii și electrocutării, îmbunătățirea resurselor de hrană, protejarea zonelor de cuibărit, sprijin pentru comunitățile locale. Prin această strategie echipa de proiect urmărește obținerea de rezultate concrete în conservarea speciei Falco cherrug.
În Brăila, am identificat într-un singur loc această specie, dar nu voi divulga locația din motive întemeiate, specia find una rar întâlnită.
